1936 La 19 februarie, com. Bulzesti, jud. Dolj, s-a nascut poetul, dramaturgul, prozatorul si eseistul roman Marin Sorescu. Fiul lui Stefan Sorescu si al Nicolitei (nascuta Ionescu), tarani. Studii la scoala primara din satul natal, la Liceul „Fratii Buzesti" din Craiova si Scoala Medie Militara „Dimitrie Cantemir" din Predeal.
1959 Debuteaza, cu versuri, in "Viata studenteasca".
1960 Licentiat al Facultatii de Filologie a Universitatii din Iasi. Redactor, dupa absolvire, la rev. "Viata studenteasca" si "Luceafarul", apoi redactor-sef al Studioului Cinematografic Animafilm.
1964 Debut editorial cu vol. de parodii "Singur printre poeti".
1965 "Cartea de Poeme" il impune deja printre poetii de frunte ai generatiei sale; ii urmeaza, in spatiul unei lirici fantezist-ironice si ludice de marcata originalitate. "Moartea ceasului" (1966), "Tineretea lui Don Quijote" (1968), "Tusiti" (1970), "Suflete bun la toate" (1972), care-i consolideaza prestigiul, asigurindu-i si o foarte larga audienta.
1970 Distins cu Premiul Academiei Romane si numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor (de sase ori).
1973 Suita de vol. "La Lilieci" (sase vol., ultimul tiparit in 1995) propune o poezie epic-descriptiva si teatrala, exploatand cu o particulara virtuozitate pitorescul limbajului taranesc (oltean), in inscenari ale unui „teatru mare cat satul".
Alte carti, precum "Descantoteca" (1976) si "Sarbatori itinerante" (1978) imping la extrema limita "parodia literaturii", pe linia inceputa cu "Poeme" din 1965. Versurile mai recente ("Fantani in mare", 1982; "Apa vie, apa moarta", 1987; "Ecuatorul si polii", 1989; "Poezii alese de cenzura", 1991 sau "Traversarea", 1994) indica o anumita tendinta de clasicizare a discursului; nota fantezist-ironica ramane caracteristica si nu dispare nici din vol. "Puntea" (1997, postum), care cuprinde ultimele sale poeme, cu puternice accente elegiace. Literatura pentru copii, in vol. "Unde fugim de-acasa" („proza ritmata", 1967), "O aripa si-un picior" (versuri, 1970), "Cocostarcul Gat-Sucit" (versuri, 1987), "Cirip-Ciorap" (1993).
O pondere insemnata detine in opera lui Sorescu si teatrul, la fel de popular, ilustrat de piese cu caracter simbolic-parabolic precum "lona" (1968), "Paracliserul" (1970), "Matca" (1976). Din dramaturgia de inspiratie istorica, unde parabola joaca de asemenea un rol important si jocul cu conventiile teatrale este foarte liber, s-au impus indeosebi "Raceala" si "A treia teapa" (publicate in vol. "Teatru", 1980), dar si "Varul Shakespeare" (1988, aparut in volum in 1992). Libertatea fata de conventiile genului este prezenta si in romanul "Trei dinti din fata" (1977) si mai ales in parabolicul si parodicul "Viziunea viziunii" (1982). Ca eseist, Sorescu s-a exprimat in vol. "Teoria sferelor de influenta" (1969), "Insomnii" (1971), "Starea de destin" (1976), si culegerea de cronici literare "Usor cu pianul pe scari" (1985). Convorbiri cu scriitori straini si traduceri de poezie, in vol. "Tratat de inspiratie" (1985).
1974 si 1989 A condus rev. "Ramuri".
1983 Premiul Internațional de poezie "Fernando Riello", Madrid, Spania.
1990 Este numit director al Editurii „Scrisul Romanesc" din Craiova.
1991 Membru corespondent al Academiei Romane. Tot in acest an i se acorda Premiul "Herder" (Viena).
1991-1996 Directorul al rev. "Literatorul".
1992 Doctorat in Filologie la Universitatea din Bucuresti. Membru titular al Academiei Romane.
1995 Secretar al Asociatiei Scriitorilor din Craiova si Ministru al Culturii.
1996 La 6 decembrie, la Bucuresti, scriitorul Marin Sorescu trece in nefiinta. Tradusa in numeroase limbi, opera lui Sorescu l-a impus printre scriitorii romani cei mai reprezentativi si mai cunoscuti peste hotare.
