Hans Christian Andersen, celebrul scriitor danez, a fost un maestru al povestirii și unul dintre cei mai influenți autori de literatură pentru copii. Nașterea lui în 1805 la Odense, un oraș provincial din Danemarca, nu prevestea faima mondială pe care avea să o câștige. Andersen a reușit să transforme experiențele sale personale în opere atemporale care au captivat inimile cititorilor din întreaga lume. Cele mai cunoscute povestiri ale sale, precum "Mica sirenă" și "Hainele cele noi ale împăratului", sunt pietre de temelie ale literaturii universale pentru copii și adulți deopotrivă. Stilul său de scriere, delicat și plin de farmec, a fost adesea comparat cu o "baghetă magică" care transformă cuvintele în imagini vii și emoții puternice. Andersen a fost nu doar un povestitor talentat, ci și un vizionar cu o înțelegere profundă a naturii umane și a aspirațiilor lor. Moștenirea sa literară continuă să inspire și să influențeze generații întregi de cititori, consolidându-i poziția ca unul dintre cei mai importanți autori din istoria literaturii universale.
NAȘTEREA
La 2 aprilie 1805, la Odense, Danemarca, s-a nascut scriitorul danez Hans Christian Andersen. A fost primul autor danez care a evoluat din clasa de jos. El s-a bucurat de faima sa de nuvelist, dramaturg, poet, dar si de talentul sau de povestitor, care a avut o contributie mare in literatura la nivel mondial.
FAMILIA ȘI COPILĂRIA
Copilăria lui dificilă, marcată de sărăcie și lipsuri, a fost o sursă de inspirație pentru multe dintre poveștile sale ulterioare. Parintii l-au rasfatat si incurajat sa-si dezvolte imaginatia. Tatal sau a fost cizmar, iar mama castiga bani spaland hainele altor oameni.
În 1816 tatal sau moare, si pentru a se putea intretine, lucreaza ca ucenic pentru un tesator si un croitor. Mai tarziu a lucrat intr-o fabrica de tigari, unde colegii il umileau spunand ca este fata.
În 1819, la varsta de 14 ani, Andersen isi convinge mama sa il lase sa isi incerce norocul in Copenhaga, Danemarca, decat sa ramana sa invete sa devina croitor. Cand mama l-a intrebat ce a planificat sa faca in Copenhaga, el a raspuns : ‘‘Voi deveni faimos! La inceput voi suferi mult, dar dupa aceea voi deveni faimos’’. Timp de trei ani, Andersen a locuit intr-una dintre cele mai darapanate zone din Copenhaga. A incercat sa devina cantaret, dansator si actor, dar nu a reusit.
EDUCAȚIE
În 1822, cand avea 17 ani, un oficial al guvernului i-a acordat o bursa, in scopul de a-i da o a doua sansa pentru a primi o educatie. Cu toate acestea, Andersen a fost un elev slab si nu a fost niciodata capabil sa studieze cu succes. Nu a invatat niciodata cum sa scrie in limba daneza, ca urmare stilul sau de scriere a ramas aproape de limba vorbita, spre deosebire de activitatea altor scriitori din aceeasi epoca.
DEBUTUL ȘI OPERA
În 1828, dupa ce a petrecut sapte ani la scoala, mai ales sub supravegherea unui principal, care se pare ca nu-l avea la inima, Andersen trece de toate examenele dupa ce a scris prima sa povestire, "O călătorie de la Canalul Holmen la capatul rasaritean al Insulei Amager in anii 1828 și 1829". Povestirea a avut succes si a fost repede urmata de o colectie de poezii. Cariera lui Hans Christian ca autor a inceput si anii de suferinta au luat sfarsit.
În anul 1835 a terminat prima sa nuvela, "Improvizatorul" si a publicat primul volum mic de basme, un eveniment care a atras putina atentie la acea vreme. "Improvizatorul", la fel ca cele mai multe dintre operele lui Andersen, s-a bazat pe propria viata. A fost succes nu numai in Danemarca ci si in Anglia si Germania. Multe dintre poemele sale sunt inca o parte a literaturii daneze populare. Cu toate acestea, contributiile sale cele mai durabile, dupa basme, sunt cartile sale de calatorie.
Andersen incepe sa puna pe hartie basmele din folclor spuse de mama si de bunica sa. La scurt timp a inceput sa scrie propriile povesti. Cele mai multe dintre povestile sale sunt originale.
În perioada 1835-1837 scrie primul volum ce contine 19 povestiri, "Basme spuse pentru copii".
În 1845, titlul volumului s-a schimbat in "Basme Noi". Toate cele patru volume ale sale apar cu acest titlu si contin 22 de basme originale, fiind considerate cele mai bune opere ale lui Andersen.
În anul 1852, titlul s-a schimbat din nou, in "Povesti". In urmatorii ani, Andersen a mai publicat cateva basme. Cele mai cunoscute opera ale sale sunt:"Printesa si mazarea" (1835), "Mica Sirena" (1836), "Degetica" (1835), "Ratusca cea urat" (1844), "Craiasa Zapezilor" (1845) s.a., opere ce raman cele mai populare si citite pe scara larga.
ACCIDENTAREA
În primavara anului 1872, Andersen cade din pat si se raneste grav. Nu s-a mai putut recupera in urma acestui nefericit accident si a ramas cu probleme pana la moarte.
MOARTEA
În 1875, Hans Christian Andersen moare, in casa unor prieteni din Copenhaga. La data mortii sale, el era un artist recunoscut si pretuit pe plan international. A primit un stipendiu de la Guvernul danez cu titlul de "comoara nationala".
Hans Christian a fost un burlac pe tot parcursul vietii si a fost frecvent indragostit (printre altele si cantareata Jenny Lind). Orientarile sale sexuale au fost de multe ori subiectul mai multor discutii in cercurile academice. Multe dintre povestile lui sunt interpretate ca fiind referinte la orientarea sa bisexuala. Si-a trait cea mai mare parte a vietii sale ca invitat la casele de la tara ale oamenilor bogati danezi. A facut mai multe calatorii in strainatate, unde a intalnit si, in multe cazuri a devenit prieten cu diferiti europeni cunoscuti, printre care si romancierul englez Charles Dickens.
COMEMORARE
În anul 2005 este sarbatorit bicentenarul nasterii lui Andersen, viata si opera sa fiind celebrate în întreaga lume.
