Franklin Delano Roosevelt s-a născut la 30 ianuarie 1882 în Hyde Park, New York, într-o familie înstărită de origine olandeză. Crescut pe o moșie de lângă fluviul Hudson, el a beneficiat de o educație patriciană de elită, specifică Coastei de Est a Statelor Unite. Roosevelt a fost ales președinte al Statelor Unite de patru ori, un fapt fără precedent în istoria americană, și a condus națiunea atât prin Marea Criză Economică, cât și prin al Doilea Război Mondial. Personalitatea sa controversată și politicile sale inovatoare au transformat administrația federală și au consolidat poziția SUA ca superputere mondială în secolul XX.
Educație și începutul carierei politice
Roosevelt a absolvit Universitatea Harvard în 1903, iar patru ani mai târziu, în 1907, a finalizat studiile la Facultatea de Drept Columbia. În 1910, și-a început cariera politică, fiind ales în Senatul statului New York. Trei ani mai târziu, în 1913, a devenit secretar asistent al Marinei Militare, unde a contribuit la întărirea flotei navale a Statelor Unite, o poziție esențială în contextul geopolitic al vremii.
Ascensiunea politică și lupta cu poliomielita
În 1920, Roosevelt a fost nominalizat pentru funcția de vicepreședinte din partea Partidului Democrat, dar campania a eșuat. În același an, la vârsta de 39 de ani, a fost diagnosticat cu poliomielită, ceea ce l-a lăsat parțial paralizat. Cu toate acestea, el a luptat să-și recapete mobilitatea prin înot, dar a fost nevoit să folosească scaunul cu rotile și cârje pentru tot restul vieții.
Guvernator și primul mandat prezidențial
În 1928, Roosevelt a devenit guvernator al statului New York, unde și-a construit reputația de reformator social și economic. Patru ani mai târziu, în 1932, a câștigat alegerile prezidențiale, asumându-și conducerea națiunii în mijlocul Marii Crize Economice. În timpul primului său mandat, Roosevelt a implementat programul New Deal, care a introdus măsuri precum:
- Asigurările sociale, ajutorul de șomaj și reglementarea operațiunilor bancare;
- Creșterea taxelor și sfârșitul prohibiției;
- Extinderea semnificativă a puterilor guvernului federal în societatea americană.
Al Doilea Război Mondial și recunoașterea internațională
În 1933, Roosevelt a recunoscut Uniunea Sovietică și, deși inițial a evitat implicarea directă în conflictul european, a oferit sprijin indirect Marii Britanii și Rusiei în timpul expansiunii naziste. În 1941, după atacul de la Pearl Harbor, Statele Unite au intrat în al Doilea Război Mondial, iar Roosevelt a devenit liderul alianței internaționale împotriva Axei, contribuind la victoria finală a Aliaților.
Mandate succesive și moștenirea politică
Reales cu o majoritate covârșitoare în 1936, Roosevelt a încercat să extindă autoritatea guvernamentală asupra Curții Supreme, deși nu a reușit. Cu toate acestea, a legiferat dreptul guvernului de a reglementa economia. În 1940, a fost ales pentru al treilea mandat consecutiv, promițând că America nu va trimite soldați în războaie străine. În ciuda promisiunilor inițiale, Roosevelt a devenit principalul arhitect al implicării SUA în al Doilea Război Mondial, după atacul japonez de la Pearl Harbor.
În 1944, Roosevelt a câștigat un al patrulea mandat, un fapt fără precedent în istoria americană. Cu toate acestea, starea sa de sănătate s-a deteriorat grav.
Moartea și contribuțiile finale
La 12 aprilie 1945, Franklin Delano Roosevelt a murit la Warm Springs, Georgia, cu mai puțin de o lună înainte de capitularea Germaniei naziste. Moștenirea sa politică este marcată de reformele economice și sociale durabile și de rolul său crucial în victoriile din al Doilea Război Mondial. Reformele sale au modelat profund politica americană și au consolidat statutul global al Statelor Unite ca superputere.
Concluzie
Franklin Delano Roosevelt rămâne una dintre cele mai influente figuri politice din istoria SUA, având o contribuție esențială la modernizarea instituțiilor federale și la afirmarea Americii pe scena mondială. Lider inspirat și reformator, Roosevelt a lăsat o amprentă durabilă în secolul XX, atât în politică, cât și în geopolitica globală.
