1027 William I al Angliei sau William Cuceritorul, s-a nascut in Falaise, Normandia, Franta. A fost fiu nelegitim al lui Robert I, duce de Normandia si al amantei sale Arlette, fiica unui taran, tabacar din orasul Falaise. Mai tarziu, mama lui s-a casatorit cu Herluin de Conteville cu care a avut doi copii. In afara de cei doi frati vitregi, Odo de Bayeux si Robert, Conte de Mortain, William mai avea o sora, Adelaide de Normandia, un alt copil al lui Robert I [ro.wikipedia.org].
1035 William a fost numit duce al Normandei in varsta doar de opt ani. Multi din familia tatalui sau erau dornici sa profite cat mai repede de moartea acestuia, iar legitimitatea pozitiei lui era pusa la indoiala din pricina faptului ca era fiu nelegitim, copilaria lui William a fost presarata cu pericole: trei dintre garzile sale au fost ucise, la fel si tutorele sau.
1042 A inceput sa conduca personal si efectiv ducatul, reusind sa consolideze puterea familiei ducale in ciuda atacurilor baronilor rebeli. Mai mult, si-a declarat independenta fata de regele Frantei, reducandu-i acestuia autoritatea asupra Normandei pana la un stadiu pur formal pentru urmatorii 150 de ani.
1052 William a inceput sa emita pretentii la tronul Angliei, cand a inceput sa negocieze cu varul sau, Eduard Confesorul, in vederea formarii unei aliante impotriva rebelilor care-i amenintau granitele rasaritene.
1064 Cronicarii normanzi, dupa cucerire, au mers pana intr-acolo incat au sustinut ca insusi regele Angliei, ramas fara mostenitori, ii promisese tronul ducelui Normandei, fapt improbabil, de altfel, si ca acest lucru a fost confirmat si de Harold, conte de Essex, in timpul unei excursii facuta de aceasta in Normandia.
1066 Eduard moare fara a lasa mostenitori, Hoarold a fost incoronat rege al Angliei, spre furia lui William.
Armatele lui William au traversat Canalul in septembrie, fiind intampinate de regele Harold, care tocmai se intorsese de pe tarmul de sud al insulei dupa ce luptase cu un alt pretendent la tron, Harald Hardraada. Dupa un mars de aproape 400 de km, de la Stamford Bridge, langa York, armata engleza s-a luptat vitejeste la Hastings, dar a fost invinsa de trupele mai odihnite ale lui William. Normanzii au reusit sa invinga si datorita tacticii viclene folosite – se prefaceau ca se retrag si apoi ii atacau din nou pe englezii care se angajasera in urmarirea lor. Este incoronat rege al Angliei la catedrala Westminster, in ziua de Craciun. Pentru a le arata tuturor ca el conducea tara, a ordonat ridicarea Turnului Londrei, fortareata sa personala.
William I a fost un rege cu o vointa de fier, care guverna pacea si impartea justitia cu tetode brutale.
Dupa invaziile incununate de succes din Scotia – 1072 si Tara Galilor – 1081, William a infiintat asezari defensive de-a lungul granitelor cu cele doua tari. William a ales cativa oameni priceputi si loiali, pe care i-a lasat sa conduca noul lui regat, cat timp era in Normandia. O mare parte din succesele guvernarii anglo-normande pot fi atribuite si vechiului sau prieten, Lanfranc, pe care l-a facut arhiepiscop de Canterbury.
1086 Ordoana efectuarea recensamantului Domesday. In planul politicii externe, William s-a simtit amenintat de alianta pe care Filip I al Frantei a incheiat-o cu fiul sau, Robert Curthose.
1087 Aceasta alianta l-a infuriat pe William atat de tare, incat, aflat pe patul de moarte (fusese ranit de manerul seii calului sau, in Mantes), l-a dezmostenit pe Robert si a lasat regatul Angliei celui de-al doilea nascut al sau, William Rufus. Robert a ramas numai cu Normandia.
1087 La 9 septembrie, moare, la Rouen, Franta [Brian Mooney, 2008].
Bibliografie:
- Brian Mooney, Mari lideri din antichitate pana in prezent, Bucuresti, trad; Liviu Mateescu, Ed. Lider, 2008.
- ro.wikipedia.org
