SCRIITORI

Ion Pillat

  • NASCUT: 31 martie, 1891
  • DECEDAT: 17 aprilie, 1945
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Poet, eseist

1891 La 31 martie, in casa inchiriata pe atunci de parintii sai in Bucuresti, str. Dorobanti nr. 6, se naste Ion Pillat. Pilatestii, de veche obarsie razeseasca, cu vatra satului de bastina la Draceni, pe malul Prutului, in judetul Falciu, numara in decursul timpului mai multe generatii de boieri de tara, gasindu-se pomeniti ca atare in "Descriptio Moldaviae", de Dimitrie Cantemir. Tatal, Ion N. Pillat, a dus o existenta de rentier, ca mosier si parlamentar. Mama, Maria, nascuta Bratianu, a fost a doua fiica, in ordinea varstei, a lui Ion C. Bratianu.

1901 Ia examenul de absolvire a claselor elementare, la scoala primara nr. 1 din Pitesti, ca elev pregatit in particular.

1905 Sfarseste ultima clasa a cursului inferior de liceu la Colegiul "Sf. Sava” din Bucuresti, dupa ce facuse primele trei clase ca elev particular. Mama il ia, impreuna cu ceilalti doi copii mai mici (sora Pia si fratele Niculae), la Paris, pentru ca sa isi desavarseasca acolo studiile. Baiatul urmeaza ca elev extern la Liceul "Henry IV”. Cu prilejul unei excursii, vizitand catedrala din Chartres, are revelatia artei gotice, moment de emotie semnificativa, caruia i se datoreaza compunerea primei poezii „In catedrala”.

1909 Ia bacalaureatul, profesorul de compozitie franceza, placut impresionat de teza candidatului Ion Pillat, se intereseaza de planurile de viitor ale acestuia, ramanand surprins la auzul raspunsului: "Geologia”.

Intrerupe un an sederea la Paris, pentru a presta in tara serviciul militar, la Regimentul 2 artilerie grea.

1910 Reintors la Paris, se inscrie ca student la Sorbona, unde are sa urmeze in principal Istoria si Geografia, facand paralel si Dreptul.

1911 Revenind pentru vacanta in tara, indrazneste a arata cateva din poeziile sale lui Titu Maiorescu, care i le publica apoi in "Convorbiri literare".

1912 In vacanta, din nou la Bucuresti, cunoaste prin Horia Furtuna pe Alexandru Macedonski, al carui cenaclu il va frecventa mai tarziu cu asiduitate, devenind unul din discipolii favoriti ai maestrului. Intr-un elan de entuziasm pentru poetul nerecunoscut inca aproape de nimeni la epoca de atunci, editeaza volumul acestuia "Flori sacre".

1913 Obtine licenta in Litere la Paris. Reintors pentru un scurt timp in tara, ia parte ca sublocotenent la campania din Bulgaria.

1914 Obtine licenta in Drept la Paris. Revenind definitiv in Bucuresti, isi publica volumul de versuri "Eternitati de-o clipa".

1915 La 6 septembrie, in casa batraneasca de la via de la Florica, are loc casatoria cu Maria Procopie-Dumitrescu, care isi facuse debutul de pictor, sub pseudonimul Brates, cu niste "flori" trimise la o expozitie a "Tinerimii artistice", cu incurajarea maestrului Steriade.

1916 Are revelatia lui G. Bacovia, caruia ii editeaza volumul "Plumb". Preia conducerea efectiva a revistei "Flacara", impreuna cu Adrian Maniu si Horia Furtuna.

1917 Publica volumul de versuri "Amagiri". Este repartizat, pe toata durata razboiului, ca ofiter de legatura pe langa misiunea militara franceza.

1919 Participa la Conferinta de pace de la Paris, in calitate de secretar al lui Al. Vaida-Voievod, presedintele delegatiei ardelene. Chiar ziua semnarii tratatului de la Versailles isi publica la Paris, intr-o restransa editie de lux, volumul de versuri "Gradina intre ziduri".

1921 Face sa apara volumul "Poezia toamnei", o antologie din versurile poetilor romani care au cantat toamna.

1922 Scoate, impreuna cu T. Arghezi, revista "Cugetul romanesc".

1923 Publica volumul de versuri "Pe Arges in sus".

1925 I se reprezinta in premiera, la Teatrul National din Bucuresti, dramatizarea "Dinu Paturica" (dupa romanul lui N. Filimon), facuta in colaborare cu Adrian Maniu.

Scoate, impreuna cu Perpessicius, "Antologia poetilor de azi". Publica volumul de versuri "Satul meu".

1926 I se reprezinta in premiera, la Teatrul National din Bucuresti, dramatizarea basmului "Tinerete fara batranete", facuta tot in colaborare cu Adrian Maniu. Publica volumul de versuri "Biserica de altadata".

1927 Face prima sa calatorie in Grecia. Da un volum de traduceri, "Poezii alese" din Francis Jammes, in colaborare cu N. I. Herescu.

1928 Publica volumul de versuri "Limpezimi".

1929 Calatoreste in Spania.

1931 Face o calatorie in Italia.

1932 Scoate in volum traducerea poemului "Anabasis", de St. J. Perse. Calatoreste pentru a doua oara in Grecia. Publica volumul de versuri "Caietul verde"

1933 Publica volumul de versuri "Scutul Minervei".

1935 Descopera Balcicul, unde cumpara un teren, pe care isi construieste o vila. Publica volumul "Poeme intr-un vers"

1936 Este ales membru corespondent al Academiei Romane. Ia premiul national pentru literatura, odata cu Gib I. Mihaescu, laureat postum.

Isi strange in volumul "Portrete lirice" o parte din conferintele cu privire la diferite momente semnificative din istoria liricei universale moderne.

1937 Intreprinde o a treia calatorie in Grecia, care are sa fie cea mai extinsa si totodata cea mai revelatoare pentru el. Publica volumul "Tarm pierdut". Da volumul de traduceri "Poezii din Baudelaire".

1939 Se reprezinta, la Teatrul National din Bucuresti, in traducerea sa, misterul dramatic al lui Paul Claudel, "Ingerul a vestit pe Maria".

1940  Publica volumul de versuri "Umbra timpului".

1942 Publica volumul de versuri "Implinire".

Scoate o antologie de traduceri personale, "Din poezia germana" (Klopstock, Claudius, Holty, Goethe, Schiller, Holderlin, Platen, Lenau, Hebbel, Meyer, George, Hofmannsthal, Rilke, Binding, Carossa).

1943 Publica volumul "Traditie si literatura", care reuneste un numar de articole si conferinte tinute de el, privind de asta data numai literatura romana si indeosebi fenomenul liric.

1944 Ii apare, in editie definitiva, intreaga opera lirica originala, cuprinsa intre 1906 si 1941, in trei volume, sub titlul "Poezii".

1945 In dupa-amiaza zilei de 17 aprilie, are o congestie cerebrala in plina strada. Transportat acasa in stare de inconstienta, moare la ora 22.00. Biografie realizata de Dinu Pillat.