1854 La 14 martie, in Bucuresti, "mahalaua Precupetii-Noi", s-a nascut al treilea copil al maiorului Alexandru D. Macedonski si al Mariei Macedonski.
1858 La 1 septembrie se naste Vladimir, fratele mai mic al poetului, ultimul copil al sotilor Macedonski.
1859 La 16 august generalul Macedonski demisioneaza din postul de ministru de razboi, din pricina unui conflict cu Al. I. Cuza.
1860 In august, ca o compensatie, tatal poetului este numit membru in comisia "Scolii militare" si presedinte al "Comisiei pentru Casa de dotatie a oastei".
1861 La 19 noiembrie, se naste in Bucuresti, suburbia Sf. Dumitru, Ana, viitoarea sotie a poetului, fiica lui Grigore I. Rallet si a Elenei Slatineanu, descendenti din familii boieresti muntene si oltene. Parintii Anei, care nu vor face casa buna, au divortat inainte de 1882.
1869 La 29 noiembrie Alexandru Macedonski obtine un "certificat scolastic" de absolvire a patru clase (1867-1868), eliberat de G. M. Fontanin, directorul liceului din Craiova.
1870 La 30 martie, poetul isi scoate din Craiova pasaport pentru a merge "in statele Europei pe termen de trei ani la studiu". In iulie pleca in prima calatorie in strainatate. Debuteaza in foaia lui G. Barit, "Telegraful roman", din Sibiu, cu o poezie intitulata "Dorinta poetului", datata: "Viena, 3 dec. 1870, stil nou".
1871 In ianuarie, poetul pleaca din Viena, cu destinatia Italia, avand intentii de turism delectabil, pe care le pune cu mari satisfactii in practica. In martie se afla in localitatea Riva, in nordul Italiei.
Se inscrie la "Facultatea de litere din Bucuresti, ca student in anul I. In august pleaca din nou in strainatate, la Geneva. Iarna pleaca din Geneva, din nou in Italia, cu destinatia Florenta.
1872 In februarie-aprilie, il gasim in Florenta. Puternice impresii turistice si estetice. Prietenie romantioasa cu junele marchiz Ricardo Bergamasco. Confesiuni reciproce.
In mai pleaca din Florenta spre Tara. Cu acest prilej viziteaza si Lido. Aduce cu sine un bogat fond emotiv. La 28 mai, Macedonski soseste in Bucuresti avand mari ambitii literare.
In septembrie apare volumul de debut "Prima verba", la care au loc mici ecouri favorabile in presa. Colaboreaza cu versuri la "Transactiuni literare si stiintifice" si la "Telegraful".
1873 La 23 mai Publica in "Telegraful" o violenta poezie antidinastica, "10 Mai".
La 25 mai pentru a-l pune la adapost de urmari, Maria Macedonski isi expediaza fiul din
nou in strainatate. Poetul se imbarca precipitat la Giurgiu, cu destinatia Viena. Trece a doua oara prin Venetia. In iunie viziteaza Stiria si Tirolul neajungand in capitala Austriei. La 20 iulie trece prin Pompei ramanand cu impresii italiene memorabile. In septembrie, reintors in tara, face un popas recreativ la mosia Adancata. Poetul strabate un puternic moment afectiv, regasind locurilor copilariei.
La 14 noiembrie apare primul numar al ziarului "Oltul", de inspiratie liberala. Macedonski incepe seria atacurilor antidinastice, abundenta productie de versuri.
In iarna, mari suparari financiare in familie, Maria Macedonski a fost pe punctul de a-si pierde mosiile de zestre. Revolta interioara a poetului impotriva creditorilor acaparatori.
1874 In martie, Macedonski infiinteaza, cu ajutorul colaboratorilor, societatea literara "Junimea". In februarie-aprilie colaboreaza la "Familia". La 29 iunie publica un violent editorial antiguvernamental, poetul incepe sa fie urmarit pentru delict de presa. La 8 iulie este citat de primul-procuror al Tribunalului Ilfov, fiind interogat, fara alte consecinte imediate.
1875 La 15 ianuarie este invitat sa conduca revista "Junimea" dar se retrage de la primul numar, unde publica versuri. In februarie incepe o activa colaborare la "Telegraful", publica versuri politice.
Intre 15-16 februarie, Macedonski publica doua cantece antidinastice, stil Beranger: "Gangavul politic din timpul domnilor straini" si "Istoria unui print de peste noua mari..." La 24 martie se emite mandat de arestare asupra poetului pentru editorialul din "Oltul" (29 iunie 1874). Guvernul are ferma intentie sa-i aplice noile dispozitii ale codului penal in materie de presa si in aprilie este arestat la Craiova. Adus sub escorta in capitala este dus la Vacaresti, unde imparte celula cu N. Fleva. Face mereu versuri satirice, vindicative, care apar cu regularitate in "Telegraful". In inchisoare trece prin stari de tensiune, alternate cu euforii si visari lucide, nu ia totusi in tragic detentia iar in mai-iunie are loc o campanie de presa in favoarea sa in "Telegraful". N. Fleva este eliberat intre timp, si se asociaza in "Alegatorul Liber". Poetul devine "eroul" zilei.
La 7 iunie este judecat si achitat de Curtea de jurati a Tribunalului Ilfov fiind pus imediat in libertate. In decembrie publica articole cu caracter doctrinar in "Telegraful", in care exprima si idei republicane.
1876 In martie, dezamagit de liberali, care au ajuns la guvernare, nu-i recompenseaza sacrificiul, poetul trece de partea dizidentei, condusa de N. Blaremberg si in aprilie se retrage din redactia "Stindardului". La 21 iulie este numit director al Prefecturii judetului Bolgrad, girand, cu titlu provizoriu si functia de prefect. Isi ia serviciul in primire cu mari ambitii administrative, de unde rezulta conflicte cu autoritatile si oamenii politici locali, inclusiv cu noul prefect, cu care polemizeaza in presa.
La 19 septembrie este silit sa demisioneze in urma incalcarii instructiunilor confidentiale ale primului-ministru I. C. Bratianu, cu privire la trecerea peste frontiera a "voluntarilor" rusi in drum spre Serbia. In noiembrie colaboreaza cu "Revista contemporana", de orientare antijunimista.
1877 In aprilie incepe sa scoata, cu sprijin din culise, "Vestea", "cel intai ziar ce s-a vandut in Bucuresti cu cinci centime". La 14 iunie este numit de C. A. Rosetti in postul de controlor financiar al judetului Putna. Primeste stirea cu mari sarcasme: "incalificabila". Refuza "nostima functiune". In august-septembrie apar polemici in presa in legatura cu atitudinea luata in aceasta imprejurare si cu orientarea politica a "Vestei", ziar de inspiratie "obscura". In septembrie devine "director-proprietar" al acestui ziar.
1877-1879 Colaborari intermitente cu "Familia".
1878 Scoate un nou ziar, "Dunarea". In aceasta perioada, care dureaza cam doi ani, poetul "lanseaza" si alte ziare: "Plevna", "Fulgerul", "Trasnetul", din care nu s-au pastrat exemplare.
La 14 octombrie, ramas fara intrebuintare, poetul solicita lui M. Kogalniceanu un post de atasat de legatie. "Cunosc, dle ministru, limba franceza, germana si italiana etc." In 13 noiembrie este numit director al Prefecturii judetului Silistra-Noua, cu resedinta la Cernavoda.
1879 La 24 martie, functia inceteaza prin desfintarea judetului Silistra. La 12 aprilie este numit administrator al plasei Sulina. Debarca si in Insula Serpilor. Mari emotii, de ordin senzorial si estetic, transfigurate ulterior in "Lewki si Thalassa. Este numit inspector financiar.
1880 In ianuarie scoate "Tarara", ziar satiric de format mic, violent antidinastic si antiliberal.
La 20 ianuarie apare primul numar din "Literatorul", de orientare antijunimista. Continuitate ideologica heliadista. Se apropie de V. A. Ureche, printr-un schimb de scrisori, cooptat patron literar, cultivat intens, avand relatii tot mai stranse.
La 15 noiembrie are loc premiera pieselor "Iades" si "Unchiasul Saracie". Distributie stralucita (A. Romanescu, St. Iulian, C. Nottara, A. Demetriad).
1881 La 14 iulie are loc premiera piesei "3 Decembrie". S-ar fi auzit "plansete in sala", piesa fiind publicata in august in "Literatorul". Alte ambitii teatrale, versiunea romaneasca a piesei lui Shakespeare, "Romeo Julieta".
In noiembrie are loc aparitia volumului "Poezii". Ecouri imediate favorabile in presa, cu exceptia "Convorbirilor literare". Este decorat de V. A. Urechia, ministrul cultelor si al instructiunii publice, cu medalia Bene Merenti, clasa I, "pe care n-o avea pe atunci decat V. Alecsandri". Mare satisfactie morala pentru poet.
In decembrie are loc o apropiere efemera de "Junimea". Schimb protocolar de scrisori cu Titu Maiorescu. Macedonski participa la cateva sedinte ale "Junimii". Citeste aici "Noaptea de noiembrie", in care solicita si i se accepta de catre Maiorescu dedicatia volumului de poezii.
1882 La 15 iunie se voteaza statutele societatii "Literatorul", sub presedintia de onoare a lui V. A. Urechia.
In iulie are loc o polemica cu V. Alecsandri, atacat in legatura cu obtinerea marelui premiu al Academiei Romane. In septembrie publica, in "Literatorul", piesa intr-un act "Cuza-voda", recrudescenta a sentimentelor sale antidinastice. Este numit de V. A. Urechia "comisar extraordinar al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice" si "Inspector al monumentelor istorice".
1883 La 10 februarie are loc casatoria civila a lui Alexandru Macedonski "cu domnisoara Ana Rallet-Slatineanu. La 24 februarie are loc casatoria religioasa, eveniment monden al capitalei. In august, articolul lui Gr. Ventura, "Un homme mort", din "L'Independance roumaine", dezlantuie o violenta campanie de presa. Destramarea societatii "Literatorul".
1884 Se naste primul copil al sotilor Macedonski, George.
1885 La 27 ianuarie, "Literatorul" anunta retragerea poetului iar la 17 martie "Literatorul" isi inceteaza aparitia. La 7 aprilie, intrerupta in urma atacului concentric din presa, publicatia reapare, condusa de Th. M. Stoenescu, cu titlul "Revista literara", subtitlul "Literatorul" se pastreaza, apoi dispare la 26 mai. Poetul tenace incearca totusi refacerea prestigiului. La 21 aprilie se naste Alexis, viitor pictor.
1886 Moare George, primul sau copil.
1887-1888 Lipsuri materiale tot mai acute. Noi schimbari de domicilu. Tentative infructuoase de reapropiere de Titu Maiorescu.
1888 La 6 martie editeaza, cu bani pusi la dispozitie de "opozitia unita", bisaptamanalul "Stindardul tarii", zece numere, de tinuta antimonarhica. In aprilie scoate "Romania literara", impreuna cu B. Florescu, unde colaboreaza pana in august. La 17 iunie se naste Nikita, cel de al doilea fiu ramas in viata.
1889 Primavara este numit intr-o comisie insarcinata cu reorganizarea "Monitorului Oficial" si a "Imprimeriei statului", impreuna cu A. Cantacuzin, G. Manolaki-Costachi Epureanu, Vintila C. A. Rosetti si C. Erbiceanu. In decembrie incepe sa colaboreze la "Romanul", cu rubrica "Viata bucuresteana".
1890 Ianuarie-aprilie, in aceasta perioada continua colaborarea la "Romanul".
1891 Colaboreaza la "Revista literara".
1892 In aprilie are loc o tentativa de a iesi din umbra printr-o serie de conferinte la Ateneu. La 15 iunie reapare "Literatorul", in care apare un articol despre "Poezia viitorului". Manifest simbolist.
1895 In martie, apare volumul de versuri "Excelsior", dedicat lui Gr. M. Sturza. Numeroase dedicatii sustinatorilor sai materiali. Republica piesa "Cuza-voda", cu un adaos antidinastic.
1896 In mai se amesteca pasional in "afacerea" caterisirii mitropolitului Ghenadie, motiv de agitatie opozitionista si antidinastica. La 4 noiembrie se naste Constantin-Hyacint, cel de-al patrulea fiu, viitor actor.
1897 La 1 ianuarie inceteaza sa apara "Liga ortodoxa". Apare volumul de versuri franceze "Bronzes".
1898 In februarie, soseste la Bucuresti Sar Peladan, Macedonski si intreg cenaclul ii ofera o receptie zgomotoasa. Publica pamfletul "Falimentul clerului ortodox roman".
1899 La 20 februarie reapare "Literatorul". Cultul poetului este intretinut prin reviste obscure moderniste: "Carmen" (1898), "Viata noua" (1898), "Revista moderna" (1897-1901), "Pagini alese" (1903), "Paloda literara" (1904). La 10 iunie aparitia "Literatorului" inceteaza.
1900-1901 Cenaclul, instalat la Cafeneaua Kubler, sfideaza grupul de la "Semanatorul". Dintre adepti: Al. Bogdan-Pitesti, Stefan Petica, I. C. Savescu, M. Demetriad, Al. Obedenaru, D Karnabatt, pictorul Stefan Luchian, Vermont, N. Petrescu.
1901 La 7 ianuarie are loc conferinta la Ateneu despre romantism. Noi campanii vindicative impotriva lui I. L. Caragiale si a unor scriitori ardeleni.
1902 In ianuarie atacurile necontrolate, pur pasionale, impotriva lui I. L. Caragiale continua. Apare "Cartea de aur", culegere de schite si nuvele.
1903 La 27 aprilie moare Maria Macedonski, mama poetului. Colaborare la ziarele "Romanul" si "Observatorul".
1904 In martie reapare "Literatorul".
1904-1905 Frecventeaza "Cercul analelor". Interesat de noi debutanti, in iunie 1905, este confirmat "cercetator de documente istorice cu privire la manastiri". Este trecut in buget la Administratia Casei Bisericii.
1905-1906 Compozitia cenaclului este modificata in parte prin noi seduceri: Al. I. Stamatiad, M. Cruceanu, E. Sperantia, Gr. Gregorian, M. Demetriad. La 1 aprilie este confirmat prin decret "cercetator de documente istorice".
1907 In ianuarie scrie la "Viata izraelita". La 4 iulie devine membru la "Societe astronomique de la France", la propunerea lui Camille Flammarion.
1908 In martie, Macedonski are planuri de plecare "definitiva", orgolioasa, din tara.
1909 La 26 iulie scrie la "Biruinta" articole in chestiune izraelita. Accepta salarizari diverse in vederea plecarii. In iulie breveteaza cu Cristea A. Simionescu, directorul "Biruintei", o inventie, un aparat de stins cosurile. La 13 septembrie devine director la "Vocea dreptatii", editata de Mauriciu Schwartz.
1910 Apare "Revista clasica", numar unic. La 4 octombrie insotit de Nikita si Oreste, poetul pleaca la Paris. La 25 decembrie are loc prima recunoastere critica a operei lui Macedonski.
1912 In februarie elogiat de discipoli (Al. T. Stamatiad, M. Cruceanu) in "Rampa", cu prilejul anchetei literare despre literatura noua, nou prilej pentru admiratori de a-i repune numele in circulatie. La 28 iunie, in drum spre tara, din Laiz-Sigmaringen, trimite presei o scrisoare publica la moartea lui Caragiale, "superior lui Mark Twain". In octombrie apare, cu sprijinul lui Ion Pillat si Horia Furtuna, volumul "Flori sacre".
1913 In "Rampa" si "Flacara" au loc incercari sustinute de a-l readuce in literatura si in constiinta publica.
1914 In februarie colaboreaza la "Dreptatea", ziar liberal. Se pronunta pentru neutralitate si face declaratii publice antifranceze. Incepe sa lucreze la versiunea romaneasca a "marii epopei", "Thalassa".
1915 Ia cuvantul la o intrunire progermana. La 27 septembrie scoate "Cuvantul meu", zece numere, "organ al intelectualilor", foaie militanta in favoarea neutralitatii, evident progermana. Iarna sufera un grav atac de anghina pectorala.
1916 La 6 februarie reapare la "Flacara". Incepe sa i se publice "Thalassa", marea epopee, versiunea in romana. In iunie publica primul ciclu din "Poema rondelurilor".
In august incepe sa lucreze la "Moartea lui Dante Alighieri", simbolizare a dramei propriei sale existente. Paralel, scrie si o versiune franceza.
1918 In mai publica pamfletul literar, "Zaherlina", impotriva lui E. Lovinescu, Taslaoanu, Ovid Densusianu si in genere contra ultimei serii de detractori. Sustine candidatura lui N. Harjeu in alegerile pentru constituanta. Candideaza si poetul, ambii fara succes. La 22 septembrie moare Vladimir Macedonski, fratele poetului. In noiembrie Ovid Densusianu il propune membru al Academiei Romane, dar retrage candidatura cand afla de articolul poetului despre Feldmaresalul Mackenzen.
1919 Este atacat violent in presa nationalista. La 26 februarie are loc moartea Elenei Rallet-Slatineanu, mama Anei Macedonski, sotia poetului. Boala de inima face progrese.
1920 In ianuarie apare ultima serie de "Rondeluri". Poetul compune cele din urma versuri. In februarie transcriere febrila a operei in vederea "editiei definitive" .Este pensionat pentru limita de varsta. In martie "Cazul Macedonski" dezbatut favorabil si in presa. La 19 mai incheie transcrierea si revizia poeziilor pentru editia "nec varietur".
La 14 noiembrie apare in "Universul literar" ultima poezie tiparita de Macedonski in timpul vietii, "Rondelul apei din ograda japonezului".
La 24 noiembrie poetul moare, inhaland parfum de trandafiri, cerut cu aviditate. Pe 27 noiembrie este inmormantat la Cimitirul Bellu.
