1759 La 24 august, in Hull, Anglia, s-a nascut William Wilberforce. A fost un reformator si om politic britanic, care a dat dovada de curaj si perseverenta in conducerea miscarii de abolire a comertului cu sclavi. A introdus un proiect de lege in Parlament pentru abolirea comertului cu fiinte umane, de optsprezece ori inainte ca acesta sa devina lege. Fiu al unui comerciant bogat de pe coasta estica a Angliei, din portul Hull, Wilberforce si-a pierdut tatal pe cand era copil si a fost crescut o perioada de o matusa, o practicanta metodista stricta. Influenta ei l-a facut sa ramana impregnat de valorile evanghelice.
1776-1779 A petrecut trei ani la Universitatea Cambridge, acolo unde l-a cunoscut pe William Pitt, care avea sa devina cel mai tanar prim-ministru al Marii Britanii.
1780 La varsta de douazeci si unu de ani a intrat in Parlament ca ales al orasului sau de bastina, Hull.
1784 Si-a schimbat reprezentarea, devenind deputat de Yorkshire. In acelasi an, s-a convertit la crestinismul evanghelic, devenind interesat de reforme parlamentare si sociale, inclusiv de probleme, cum ar fi emanciparea catolica (catolicismul fiind interzis). Un grup de quakeri impreuna cu prim-ministrul Pitt l-au convins sa adopte cauza abolitionista a comertului cu sclavi, ce se dezvoltase pe ambele tarmuri ale Atlanticului ca o afacere extrem de profitabila.
Porturi, precum Bristol si Liverpool, isi construisera bunastarea pe astfel de afaceri. Vase incarcate cu bunuri, arme si haine porneau spre Africa de Vest, schimbau pe sclavi si apoi isi transportau incarcatura umana in Indiile de Vest, acolo unde sclavii erau schimbati pe zahar, tutun, rom si melasa. In afara de acest comert triunghiular maritim, care depindea de sclavi, oamenii credeau ca plantatiile din America si din Caraibe aveau sa falimenteze fara munca lor. Stapanii de sclavi se impotriveau din toate puterile.
Wilberforce si asociatii lui religiosi au fost, mai intai, cunoscuti sub denumirea de Sfinti, fiind denumiti apoi secta Clapham, pentru ca traiau, in marea lor majoritate, in suburbia sudica a Londrei, Clapham. In afara de abolirea cu sclavi, acestia sustineau si misiunile crestine, scolile pentru saraci si se opuneau sporturilor sangeroase si pariurilor.
1789 La 12 mai, Wilberforce si-a tinut primul discurs in Parlament impotriva sclaviei. Tot in acest an, introduce primul proiect de lege pentru abolirea comertului cu sclavi, proiect ce a fost respins cu 163 de voturi la 88. A continuat sa faca campanie in Parlament si, impreuna cu un grup de prieteni, a ajutat la formarea Societatii Antisclavagiste, la nivel national.
1792 A reusit sa obtina adoptarea unui proiect pentru reducerea treptata a comertului cu sclavi, dar fara stabilirea unei date fixe si toata stradania sa a fost in van, in toata decada 1790.
1805 A reusit sa treaca din nou proiectul de lege prin camera inferioara a Parlamentului, dar a fost respinsa de camera superioara, Camera Lorzilor.
1807 La 25 mai, o ultima incercare, a avut succes si proiectul de abolire a comertului cu sclavi a devenit lege. Wilberforce a fost aplaudat la scena deschisa de sustinatorii sai in Parlament.
A urmat apoi o campanie de abolire completa a sclaviei, desi Wilberforce, care isi schimbase din nou zona de reprezentare, devenind rprezentant al Sussexului, l-a inceput, nu a fost de acord cu asta. El credea in abolirea graduala, argumentand ca sclavii nu erau pregatiti pentru a fi liberi. In cele din urma, a ajuns sa accepte ideea abolirii sclaviei, dar se retrasese din Parlament cand acest lucru era dezbatut.
1825 Se retrage din Parlament.
1833 La 29 iulie, William Wilberforce moare. Parlamentul a adoptat Actul de abolire a sclaviei in august, la o luna dupa moartea sa. Wilberforce spunea candva: "Ii multumesc lui Dumnezeu ca am trait ziua in care Anglia e gata sa dea 20 de milioane de lire sterline pentru abolirea sclaviei" [Brian Mooney, 2008].
Bibliografie:
- Brian Mooney, Mari lideri din antichitate pana in prezent, trad. Liviu Mateescu, Editura Lider, Bucuresti, 2008.
