LIDERI MILITARI

„Victoriile nu se câștigă prin numărul trupelor, ci prin utilizarea lor inteligentă.” - Napoleon Bonaparte

Erwin Rommel (1891-1944)

  • NASCUT: 15 noiembrie, 1891
  • DECEDAT: 14 octombrie, 1944
  • NATIONALITATE: Germană
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Feldmareșal

1891 Se naste la Heidenheim, Württemberg, Germania, la 15 noiembrie. Fiu al unui director de scoala iesit de mult din tagma traditionala a ofiterilor prusaci.

1910 Rommel a intrat in armata ca ofiter cadet in regimentul 124 de infanterie Württemberg.

1914-1918 A castigat de doua ori Crucea de Fier pentru curaj in razboi.

1917 Conduce raidul asupra orasului Caporetto, este decorat cu ordinul "Pour Le Mérite", cea mai mare distinctie germana, pentru curaj. In calitate de comandant de batalion, a condus 200 de oameni in Alpi, intr-un atac pentru cucerirea fortaretei montane de la Caporetto, luand 9000 de prizonieri. Asaltul a fost o demonstratie indrazneata de tactica Stosstrupen (cu trupe de soc).

Dupa razboi, Rommel a devenit instructor la scoala de infanterie din dresda, unde s-a dezvoltat si mai mult teoriile sale despre suprematia pe care o poate conferi mobilitatea si viteza.

1935 Promovat la gradul de locotenent-colonel, Rommel a preluat comanda unui batalion alpin.

1937 A publicat o carte, Infanterie Angriffe (Infanteria Ataca). Cartea a fost foarte apreciata, inclusiv de Adolf Hitler si foarte citita in armatele straine.

1938 A fost pus la conducerea Academiei de Razboi din Wiener Neustadt, de langa Viena. A fost ales de Hitler pentru a comanda batalionul raspunzator de siguranta sa personala in timpul marsului din regiunea sudeta, una dintre ultimele anexari teritoriale facute de Hitler inainte de izbucnirea razboiului.

1939 A fost general-maior in statul-major al lui Hitler in timpul Blitzkrieg-ului din Polonia, apoi Hitler l-a intrebat ce ar vrea sa comande. A ales divizia a 7-a Panzer.

1940 Comanda divizia a 7-a Panzer in Franta.

Diviziile de panzere au fost principala forta de atac a Germaniei in Franta si Belgia in mai si iunie 1940, tancurile lor ocolind rapid linia Maginot si deschizand brese in defensiva franceza. Rommel castiga renumele de "Divizia Fantoma", pentru ca parea ca apare de nicaieri. A luat peste 100 000 de prizonieri, pe care i-a tratat onorabil.

1941-1943 Comanda Afrika Korps. Timp de douazeci si cinci de luni, Rommel a condus o campanie germano-italiana in deserturile din nordul Africii si acolo si-a capatat formidabila reputatie de "vulpe a desertului". A declansat imediat ofensiva si i-a impins pe englezi pana la granita cu Egiptul. Timp de doi ani a luptat cu numai trei divizii impotriva a tot ce-au putut strange Anglia, Statele Unite si Tunisia.

Rommel isi consolida reputatia, castigand batalii. Pana la urma, a fost invins de o forta mult superioara numeric. Montgomery a pus 230 600 de oameni in fata celor doar 80 000 ai lui Rommel la El Alamein. Britanicii aveau mai multe avioane si blindate si erau mai bine aprovizionati.

Promovat maresal, Rommel s-a intors in Europa, a fermecat statul-major al lui Hitler si i s-a dat comanda Frantei, cu misiunea de a intari tarmurile pentru a preintampina o invazie a trupelor aliate. El intelese inca de la inceput ca razboiul avea sa fie pierdut daca inamicul avea sa poata deschide un cap de pod in spatele plajelor si de aceea era obligatorie pastrarea in rezerva a unei armate puternice si rapide, pentru a contraataca.

1944 Coordoneaza organizarea liniei defensive din Normandia. 

        La 17 iulie, cand era in functie de doar cinci saptamani, masina i-a fost atacata si distrusa de un avion al RAF (Royal Air Force). Rommel a suferit o fractura de craniu si a fost ranit si la ochi. Trei zile mai tarziu, la 20 iulie, Hitler a supravietuit unui atac cu bomba in buncarul sau din Prusia. Rommel era implicat in complot si la 14 octombrie doi generali in varsta au sosit la domiciliul sau si i-au pus in fata dovezile si o capsula cu otrava. Se sinucide la Herrlingen, langa Ulm, la 14 octombrie. Rommel, un erou al celui de-al Treilea Reich, a avut parte de funeralii nationale, cu onoruri militare [Brian Mooney, 2008].

 

Bibliografie:

    • Brian Mooney, Mari lideri din antichitate pana in prezent, trad. Liviu Mateescu, Bucuresti, Ed. Lider, 2008.