CONDUCĂTORI

"Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu!" - Alexandru Lăpușneanu


Sigismund Báthory
Sigismund Báthory

Sigismund Báthory

  • NASCUT: 20 martie, 1572
  • DECEDAT: 27 martie, 1613
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Principe al Ardealului
  • PRECEDAT DE: Ștefan Báthory, Baltazar Báthory, Mihai Viteazul

1572 La 20 martie Oradea, Bihor, Transilvania, Romania, s-a nascut Sigismund Báthory. Atunci cand principele Stefan Bathory a fost ales si rege al Poloniei (1575-1586), noul monarh polon a incredintat carmuirea principatului Transilvaniei fratelui sau, Cristofor Bathory, numit "voievod" (1576-1581), iar apoi fiul acestuia, Sigismund Báthory.

Domnia lui Sigismund Bathory a coincis cu relansarea de catre papa Clement VIII (1592-1605) a proiectului unei crucide antiotomane sub denumirea de Liga Sfanta, alianta la care, alaturi de Sfantul Scaun (statul papal), participau Austria si Spania habsburgilor, ducatele italiene de Ferrara, Mantova si Toscana. Imperiul otoman relansase ofensiva spre vest in 1953, dupa razboaiele purtate cu Iranul in legatura cu stapanirea drumului spre Indii (1578-1590). Transilvania si Moldova au fost atrase in coalitia antiotomana prin incheierea unor tratate separate cu imperialii habsburgi: in februarie 1594, intre principele Sigismund Bathory si Rudolf II de Habsburg, sfant imparat roman germanic (1576-1612) si rege al Ungariei (1676-1608), in august 1594, intre domnul Aron "Tiranul" (1591-1595) si Rudolf II. In toamna aceluiasi an (septembrie-octombrie), principelui transilvanean si domnului moldovean le-a revenit sarcina concluderii unei intelegeri si cu domnul Tarii Romanesti, Mihai "Viteazul" (1593-1600). Mai inainte, Sigismund Bathory daduse ordinul executarii partidei antihabsburgice si pro-otomane transilvanene conduse de Baltazar Bathory.

1594 In noiembrie, in aceste conditii amenintatoare, amplificate de executarea la Bucuresti a creditorilor levantini si de expeditia transdanubiana din iarna lui 1594/1595, Mihai Viteazul a trimis o delegatie de boieri la principele transilvan Sigismund Bathory, care afirma veleitati suzerane, precum odinioara regii maghiari dinaintea transformarii Ungariei centrale in pasalacul de la Buda (1541).

1595 In urma Tratatului de la Alba Iulia dintre Transilvania si Tara Romaneasca (din 10/20 mai) prevedea limitarea prerogativelor domnului valah, care devenea un simplu reprezentat al suzeranului transilvanean intr-un regim nobiliar (boieresc) de Stari. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Stefan Razvan (aprilie/mai-august/septembrie), noul domn al Moldovei impus de catre Sigismund Bathory, caruia i-a recunoscut suzeranitatea in conditii apasatoare (tratatul din 24 mai/3 iunie).

1596-1597 Apoi, in aceasta perioada, refuzul domnului muntean de a participa, in calitate de vasal, la lucrarile dietei (adunare nobiliara) Transilvaniei echivala cu denuntarea tratatului de la Alba Iulia din mai 1595. "Racirea" raporturilor dintre Mihai Viteazul si Sigismund Bathory coincidea, pe plan militar, cu infrangerea la Keresztes (in Ungaria) a fortelor unite ale principelui Transilvaniei si ale imperialilor habsburgi, combatute de catre otomani (in 26 octombrie 1596).

1599 In 29 martie insa, situatia internationala s-a complicat in urma renuntarii lui Sigismund Bathory la tronul Transilvaniei, in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathoriy (martie-octombrie), sensibil la sirenele politicii regelui Poloniei, tara care revenise la vechea politica pontica, intrand astfel in conflict cu habsburgii. Acestia din urma incheiasera, in 30 mai/9 iunie 1598, un tratat cu Mihai Viteazul, document care stipula recunoasterea de catre domnul Tarii Romanesti, neconditionata de plata tributului, a suzeranitatii imparatului, obligatia Habsburgului de a asigura domnului valah subsidiile necesare inzestrarii militare, recunoasterea caracterului ereditar al domniei  lui Mihai Viteazul.

"Incoltit intre doi suverani filo-poloni (Andrei Bathory al Transilvaniei si Ieremia Movila al Moldovei, amenintat in permanenta din sud, Mihai Viteazul a fost nevoit sa accepte suzeranitatea lui Andrei Bathory, cel din urma recunoscand domnia ereditara in familia domnului valah (tratatul din 16/26 iunie 1599). Eforturile diplomatice ale lui Mihai Viteazul nu a fost insa "auzite", pentru ca "frontul" polon - reprezentat de principele cardinal Andrei Bathory, de domnul Ieremia Movila si de cancelarul leah  Jan Zamoyski - a hotarat sa-l inlature, Andrei Bathory facandu-i chiar o "invitatie" expresiva de a parasi tronul Tarii Romanesti (in vara lui 1599).

In acest moment dramatic, Mihai Viteazul a decis "sparga" frontul ostil prin punerea in aplicare a planului sau "national" de reunire a celor trei Tari Romane. Astfel, cu acordul lui Rudolf II, suzeranul sau, care avea interese majore in Transilvania (dorea incorporarea principatului), Mihai a trecut peste munti, l-a batut pe Andrei Bathory la Selimbar, nu departe de Talmaciu (jud. Sibiu) (in 18/28 octombie 1599), si a intrat triumfator in Alba Iulia (in 21 octombrie/1 noiembrie 1599), tot teritoriul Transilvaniei trecand sub autoritatea sa, sub titulatura latina de locum tenens (loctiitor al imparatului). 

1600 In urma luptei de la Bacau (din 6/16 mai 1600), Mihai l-a alungat si pe Ieremia Movila, care planuia sa-l inlocuiasca cu Simeon Movila, fratele sau. In acest fel se realiza refacerea frontului antiotoman, dar mai ales prima unire a celor trei Tari Romane. Ceea ce l-a facut pe Mhai sa se intituleze, intr-un document din 6 iulie 1600, "domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei".

Faptele unificatoare manu militari ale romanului nu puteau trece "neobservate", pentru ca marile puteri nazuiau fie la restaurarea suzeranitatii pierdute in Tara Romaneasca (Imperiul otoman), fie la restabilirea hegemoniei la gurile Dunarii (Polonia), fie la dobandirea in integralitate a mostenirii ungare (Habsburgii). Mai mult, in septembrie 1600, dieta de la Sebes a fost boicotata de nobilimea transilvaneana (populatia romaneasca neavand reprezentanti), care, in frunte cu Stefan Csaki - sprijinit si de reprezentantul trupelor imperiale habsburgice din Transilvania, generalul George Basta - s-a revoltat contra tendintei lui Mihai Viteazu de a consolida propria lui stapanire in Transilvania intr-una efectiva si de drept (dublarea administratiei cu proprii sai boieri romani in calitate de comisari de supraveghere, donatii feudale facute boierilor munteni in detrimentul nobilimii maghiare, redresarea ortodoxiei romane transilvanene, nerecunoscuta printre religiile admise <receptae>, in conditiile eforturilor Contrareformei catolice de a stavili prozelitismul calvin prin ideea unirii celor doua biserici). Basta l-a invins pe Mihai la Miraslau (jud. Alba) (in 8/18 septembrie 1600) in acelasi timp fiind reinstalat, la initiativa lui Jan Zamoyski, Ieremia Movila pe tronul Moldovei. Mai mult inca, polonii au "mers si mai departe": in urma luptei de pe Bucov (jud. Prahova) (din 10/20 octombrie 1600), Mihai Viteazul a fost nevoit sa cedeze, in favoarea lui Simion Movila (octombrie 1600 - iunie 1601), chiar si tronul Tarii Romanesti. Dupa o incercare nereusita de a restabili situatia (lupta de la Curtea de Arges, din noiembrie 1600), Mihai si-a intors ochii spre Praga, unde-si instalase curtea princiara Rudolf II.

1601 Sosirea lui Mihai la Praga a coincis cu reintoarcerea lui Sigismund Báthory pe tronul Transilvaniei (februarie-august), lucru ce nu era pe placul imperialilor. In mai, suzeranul habsburg a impus reconcilierea intre Mihai Viteazul si generalul Basta, care l-au infrant la Guraslau (judetul Salaj) pe Sigismund Báthory (in 24 iulie/3 august), dupa ce Simion Movila fusese deja izgonit de fratii Buzesti din Tara Romaneasa (in iunie).

Mihai Viteazul si veleitatile sale unificatoare devenisera deci stanjenitoare pentru toata lumea: in 9/19 august, Mihai a fost "executat" la Campia Turzii, din ordinul generalului George Basta.

Profitand de situatie, Sigismund Báthory, s-a mai proclamat inca o data principe al Transilvaniei (septembrie 1601 - iulie 1602), domnia coincizand cu guvernarea, in numele casei de Habsburg, a lui George Basta (august 1601 - aprilie 1604).

1602 In cele din urma, in urma conventiei de la Cluj din 29 iunie 1602, Sigismund Bathory a cedat principatului Transilvaniei imparatului Rudolf II de Habsburg, primind in schimb ducatele  de Oppeln si Ratibor (in Silezia, astazi in sudul Poloniei) si o subventie anuala.

1613 La 27 martie, Sigismund Báthory, s-a stins din viata, la Praga, Cehia.

ARTICOLE SIMILARE

Apor Péc

Moise (Moyus) Akos

Roland Borșa

Ștefan (fiul lui Tekes)