SCRIITORI

Barbu Delavrancea

Barbu Ștefănescu Delavrancea

  • NASCUT: 11 aprilie 1858, București, România
  • DECEDAT: 29 aprilie 1918, Iași, România
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Scriitor, orator, avocat, politician
  • SPECIA LITERARĂ: nuvelă, basm, dramă
  • OPERE CELEBRE: Apus de soare, Domnul Vucea, Hagi-Tudose

 

CINE A FOST BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA?

La 11 aprilie 1858, Barbu Ștefănescu Delavrancea se naște în București, pe strada Vergului, nr. 166, în familia lui Stefan Tudorica Albu, starostele căruțașilor.

Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost un important scriitor, dramaturg și om politic român din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea culturii și literaturii române.

În domeniul literaturii, Barbu Delavrancea este cunoscut pentru operele sale variate, care includ poezie, proză și teatru. Printre cele mai notabile lucrări ale sale se numără nuvelele "Apus de soare" și "Domnul Vucea", precum și comediile "Hagi-Tudose". Opera sa literară a avut un impact durabil asupra literaturii române și a contribuit la consolidarea realismului în scrierea românească.

Pe lângă activitatea sa literară, Barbu Delavrancea s-a implicat și în viața politică. A fost membru al Partidului Conservator și a ocupat diverse funcții publice, inclusiv cea de primar al Bucureștiului. De asemenea, a fost ales deputat și ministru al lucrărilor publice.

 

EDUCAȚIE

Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost înscris direct în clasa a II-a la școala "Coloarea Neagră", în 1866, datorită cunoștințelor anterioare. Institutorul Spiridon Danielescu adaugă sufixul "-escu" la numele său, devenind Barbu Ștefănescu Delavrancea.

În 1867, în clasa a III-a la școala domnească Maidanul Dulapului, Barbu Ștefănescu Delavrancea îl întâlnește profesorul Ion Vucitescu, prototipul eroului din nuvela "Domnul Vucea".

Barbu Ștefănescu Delavrancea devine elev în clasa I-a la Gimnaziul Gh. Lazar în anul 1870, transferându-se la liceul Sf. Sava la 1 decembrie.

În 1882 obține licența în drept la Paris, cu teza "Pedeapsa, natura și însușirile ei". Barbu  se întoarce în țară în anul 1884 fără a-și lua doctoratul, dar cu o solidă și vastă cultură literar-artistica. Ia numele literar Barbu Delavrancea.

 

DEBUTUL ȘI ACTIVITATEA LITERARĂ

La 9 iunie 1877 debutează în ziarul "Romania libera" cu poezia "Stante". După absolvirea liceului, devine student la Facultatea de Drept din București.

Barbu Ștefănescu Delavrancea publică în 1878 placheta de versuri "Poiana lunga" și începe să lucreze la "Romania libera", iar în 1880 semnează în "Romania libera" cu pseudonimul Argus. 

Apare volumul "Sultanica" în anul 1885. Colaborează la "Drepturile omului" și "Epoca", iar în 1886 semnează cu pseudonimul Argus în ziarul "Lupta" al lui G. Panu. În 1887 scoate două numere din "Lupta literara" și intră în redacția "Revistei noi" a lui B.P. Hasdeu. Publică volumul "Trubadurul". Între anii 1888-1894, colaborează la ziarele "Democratia" și "Vointa nationala". În anul 1892, publică volumul "Paraziții", iar în anul urmator, în 1893, apare "Intre vis și viată".

Barbu Ștefănescu Delavrancea ia apărarea lui I. L. Caragiale, în 1902, printr-o rasunatoare pledoarie, în procesul împotriva calomniatorului Caion.

În 1903 publică volumul "Hagi-Tudose", iar în 1909 scoate "Stăpanea odată" și creează "Apus de soare". În 1910 publică "Viforul" și "Luceafărul". În anul 1911 apare "Liniște", "Trubadurul", "Stăpanea odată".

În 1912 apare comedia "Irinel" și tot în acest an este ales membru activ al Academiei Romane. În anul 1913 ține discursul de recepție la Academia Romana, despre estetica poeziei populare. Tipărește comedia "Hagi-Tudose".

 

CARIERA POLITICĂ

Barbu Ștefănescu Delavrancea este ales deputat în colegiul II la Ploiești, în 1894. Parasind partidul liberal în 1899, trece la conservatori, devenind primar al Bucureștiului, deputat și ministru al lucrărilor publice.

 

DECESUL

La 29 aprilie 1918, Barbu Ștefănescu Delavrancea se stinge din viata și este înmormântat la Iași, în cimitirul "Eternitatea".  A murit la vârsta de 60 de ani, lăsând în urmă o moștenire literară semnificativă și o contribuție notabilă la cultura românească.

După o viață dedicată scrisului și implicării în viața publică, moartea sa a reprezentat o pierdere pentru literatura română și pentru comunitatea culturală. Cu opere variate în genurile poeziei, prozei și teatrului, Delavrancea a fost apreciat pentru abilitatea sa de a ilustra viața și societatea românească din acea perioadă.

Este important să subliniem că moartea lui Barbu Ștefănescu Delavrancea a avut loc într-un context istoric marcat de evenimente importante, cum ar fi Primul Război Mondial, care a avut un impact semnificativ asupra țării și comunității sale. Astfel, momentul morții sale s-a petrecut într-un moment de schimbare și turbulență în istoria României.

Opera sa continuă să fie studiată și apreciată în prezent, iar contribuția sa la literatura și cultura română este recunoscută ca una dintre cele semnificative ale perioadei sale.

ARTICOLE SIMILARE

Costache Caragiale

MIHAIL SADOVEANU

MIHAIL SADOVEANU

Victor Eftimiu

Vasile Alecsandri

VASILE ALECSANDRI