Panait Istrati (1884-1935)

CUNOSCUT CA: Scriitor
3.8333333333333 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 3.83 (3 Votes)


1884 La 10 august, la Braila, s-a nascut Gherasim Panait Istrati, al doilea copil nelegitim al Joitei Istrati cu Gherasim Valsamis, originar din Faraclata, insula Kefalonia (Grecia), care se ocupa cu contrabanda de tutun prin partile Brailei.

1885 Bolnav de tuberculoza, Gherasim Valsamis se intoarce in patrie, unde moare intr-un spital din Atena. Joita Istrati isi creste copilul muncind ca spalatoreasa cu ziua, iar micul Panaitache isi petrece copilaria la Baldovinesti, in tovarasia bunicii Nedelea si a unchilor Dumitru si Anghel.

1891-1896 Urmeaza cursul primar la scoala nr. 11 din str. Grivitei nr. 328 (astazi scoala de cultura generala nr. 3 "Tudor Vladimirescu".

1897 Din acest an incepe sa lucreze in mai multe locuri, ca baiat de alergatura la o bacanie, baiat de pravalie la crasma lui Kir Leonida si la placintaria lui Kir Nicola, ucenic in Atelierele Docurilor si la o fabrica de franghii. Pasiune de-a citi, pentru a cunoaste si a intelege, care il va domina toata viata. Prietenie cu enigmaticul Mihail Kazanski. Cei doi, petrec impreuna noua ani de vagabondaj eroic.

1904 Pleaca la Bucuresti, cu Mihail. Agenti la “Biroul de plasare” al lui Ghita Cristescu, din str. Sfintilor. Primul contact cu miscarea socialista. Mereu in cautarea unui loc de munca: fecior in casa la un avocat, valet la “Hotel English” si om de serviciu la un spital. Mihail pleaca in Manciuria. Ramas singur, Panait descarca vagoane cu sare, in portul Giurgiu, dormind iarna intr-o baraca. Revine la Braila, unde munceste ca lucrator-zugrav. Prietenie cu pictorul-sobar Samoila Petrov. Mihail se intoarce din Manciuria si amandoi revin la Bucuresti.

1905 La 24 ianuarie participa la marea manifestatie de solidaritate cu revolutia rusa si de protest impotriva arestarii lui Maxim Gorki. Ciocnire de strada cu politia. Este arestat si trimis "la urma". Dispensat medical, dupa o luna de cazarma.

1906 Portar de noapte, impreuna cu Mihail, la hotelul "Regina" din Constanta. Debut publicistic in "Romania muncitoare", cu articolul "Regina-Hotel". Prima plecare in Egipt (12 decembrie), imbarcat clandestin pe vaporul "Imparatul Traian".

1907 Vagabondaj cu peripetii, in Egipt si Siria, insotit de Mihail. Prima tentativa de a ajunge in Franta, via Pireu—Marsilia; Imbarcat clandestin, este abandonat la Neapole; o luna de mizerie neagra (vezi paginile autobiografice "Direttissimo"). Se intoarce la Cairo; vagabondaj in Liban, Damasc, Iaffa, Beirut. Tentativa nereusita de-a ajunge in India.

1908 In primavara, militant socialist la Braila. Colaboreaza regulat la "Romania muncitoare". Ultima plecare in Egipt, impreuna cu Mihail.

1909 Revenire acasa si lucreaza din nou ca portar de noapte, la hotelul “Bobescu”, de la Lacul-Sarat. Despartire "pentru totdeauna" de Mihail, care se intoarce la Odesa. Revenire la Bucuresti; participa la manifestatia de protest impotriva interzicerii intrarii in tara a lui Christian Racovski, organizata de "Romania muncitoare" (19 octombrie). Arestat, batut la politie si incarcerat la Vacaresti, impreuna cu I. C. Frimu si alti fruntasi socialisti ("Botezul meu revolutionar"). Judecat si achitat. Debut in presa de mare tiraj, ancheta "Lipitorile porturilor". "Cum sunt exploatati muncitorii in portul Braila" (17—26 martie), in ziarul "Dimineata".

1910 Secretar al Sindicatului muncitorilor din portul Braila. Participa la Congresul Comisiei generale a Sindicatelor  si a Partidului Socialist-Democrat ca reprezentant al muncitorimii din porturi (2 ianuarie). Organizeaza  si conduce, impreuna cu Stefan Gheorghiu, greva muncitorilor braileni impotriva "introducerii carnetelor de munca" (10 februarie) si marea greva din portul Braila (iunie). Corespondent al ziarului "Dimineata", la Braila. Raspunde la ancheta "Pentru votul universal", in revista "Viitorul social", alaturi de Const. Dobrogeanu-Gherea, Ovid Densusianu, Mihail Sadoveanu si altii (august-septembrie). Activitate publicistica, sustinuta in presa muncitoreasca. Internat la sanatoriul Filaret (3 octombrie). Secretar al "Cercului de editura socialista". Colaborari in "Calendarul muncii" si "Lumea noua". Plecare in Egipt; reintalnire cu Stefan Gheorghiu la Alexandria, venit sa-si ingrijeasca sanatatea. Peripetii dramatice, din lipsa banilor (Vezi articolul Stefan Gheorghiu bolnav. Egipt, in "Tribuna Transporturilor", 6-19 martie 1915).

1913 Plecare, cu pasaport, pentru prima oara, la Paris (25 decembrie), unde sta patru luni. Prietenie cu Gheorghe Ionescu, viziteaza muzee, expozitii etc..

1914  Se reintoarce la Braila, unde injghebeaza o ferma. Greutati banesti. Izbucneste primul razboi mondial.

1915 Se casatoreste cu Enta (Janeta) Gheorghiu.

1916 Lichideaza ferma, isi scoate pasaport si paraseste tara (prin punctul de frontiera Predeal). Se stabileste la Leysin-Village (23 aprilie), unde invata limba franceza, cu dictionarul, citind opere ale clasicilor francezi. Zugraveste vilele din sat si odaile sanatoriului, castigandu-si cu greutate existenta. Bolnav, este internat in "Sanatorium populaire".

1917-1918 Lucrator-zugrav de-a lungul cantoanelor elvetiene, muncitor la terasamente si la uzina de munitii Picard-Pictet, din Geneva, conducator de tractor in cantonul Valais. Se lupta cu tuberculoza si mizeria, fiind coplesit de datorii. Prietenie cu compozitorul elvetian Arthur Parchet. Demersuri la Legatia Romaniei de la Berna, pentru a fi ajutat financiar si repatriat. Internat de Crucea Rosie americana in sanatoriul “Sylvana-sur Lausanne”, la sfarsitul anului 1918.

1919 In ianuarie, un coleg de sanatoriu (Josué Jehouda) ii recomanda opera lui Romain Rolland. Luni de lectura pasionata, care ii restabileste un echilibru pierdut. Trimite (20 august) scriitorului francez o scrisoare de confesiune dramatica, la hotelul din Interlaken, unde se afla in trecere. Scrisoarea ii revine, cu mentiunea "Plecat fara adresa". Pastreaza scrisoarea. O carte postala din Braila ii anunta moartea mamei Joita. Totala prabusire morala. Angajat in administratia ziarului "La Feuille", din Geneva, unde publica articolul "Tolstoisme ou bolchevisme" (24 iunie), debutul sau publicistic in limba franceza. Urmeaza "Lettre ouverte d’un ouvrier à Henri Barbusse" (16 septembrie) si un foileton semnat "Un canibal".

1920 Paraseste Elvetia (martie) cu destinatia Paris. Se intalneste cu Gheorghe Ionescu. Pleaca pe Coasta de Azur, unde se stabileste (noiembrie). Fara lucru, sanatatea si moralul se deterioreaza. La 31 decembrie scrie confesiunea "Ultime cuvinte dedicata lui Romain Rolland".

1921 La 3 ianuarie, se taie in zona gatului cu un brici, in parcul "Albert" din Nisa. Este internat la spitalul "Saint Roch". Scrisoarea din 1919 ii parvine lui Rolland, trimisa de politie la ziarul "L’Humanité". La 15 martie, primeste prima scrisoare de la Romain Rolland. Inceputul unei voluminoase si pasionante corespondente. Fotograf ambulant pe "Promenade des Anglais", amendat si inchis de cateva ori la "Maison Célulaire", neavand autorizatie. Primele "incercari" literare in limba franceza ("Une rencontre" si "Pendant la traversee"), trimise lui Rolland (26 martie si 6 aprilie), care ii raspunde favorabil si il indeamna sa scrie. Debut publicistic in presa franceza; "Nicolai Tziganou", un episod din luptele muncitorilor braileni.

1922 Romain Rolland ii scrie: “Nu astept de la dumneata scrisori exaltate. Astept opera” (ianuarie). Ajutat baneste de Gheorghe Ionescu, se retrage la Hautilsur-Triel, unde termina primul manuscris (406 pagini, cuprinzand: "Unchiul Anghel", "Sotir", "Kir Nicola", "Mihail"). Il trimite lui Rolland (4 septembrie), care-i raspunde: “Am citit. Toate prevederile mele sunt confirmate”.

Invitat la Villeneuve; prima intalnire cu Romain Rolland (25 octombrie). Se intoarce  dupa doua saptamani la Paris, scrie "Chira Chiralina" (11 decembrie). Entuziasmat, Rolland ii scrie: “Nu pot sa mai astept, dupa ce am devorat "Chira Chiralina", la miezul noptii... E formidabila!" (23 decembrie).

1923 Fotograf ambulant in Normandia. Revista "Europe" publica "Chira Chiralina", cu prefata "Un Gorki balcanic", de Romain Rolland. Primele drepturi de autor. Semneaza primul contract cu Editura "Rieder" din Paris.

1924 Din nou fotograf ambulant la Nisa. Apare "Chira Chiralina" in volum (30 mai). Succes fara precedent. Se casatoreste cu Anna Munsch, o croitoreasa alsaciana. Se stabileste temporar la Masevaux. (Enta Istrati divortase la 10 mai 1921). Prietenie cu Iacob Rosenthal; incepe colaborarea la "Adevarul literar si artistic", cu "Pescuitorul de bureti", scris in limba romana (15 iunie) si "Sotir" (5 noiembrie); pagini autobiografice, evocari; raspunde atacurilor lui N. Iorga si Al. Cazaban. I se atribuie "Premiul fara nume", creat de criticul francez Henry Poulaille.

1925 Debutul ca scriitor roman cu "Trecut si viitor" (pagini autobiografice), Editura "Renasterea", unde apare si "Mos Anghel" (traducere de autor). "Presentation des Haidoucs", apare in librarii. Revine in patrie dupa noua ani, insotit de Anna Munsch (septembrie). Itinerar; Bucuresti, Hunedoara, Braila (pelerinaj la mormantul mamei), Baldovinesti (revedere cu mos Dumitru), Iasi (Intalnire cu scriitori ieseni), apoi la Snagov cu D. D. Patrascanu, Gala Galaction si Mihail Sadoveanu. Hartuit de Siguranta, care-i supravegheaza toate deplasarile, fiind atacat violent de presa reactionara. In octombrie se intoarce la Paris; denunta in ziarele "Le Quotidien" si "Paris-Soir" atrocitatile din tara. Participa la mitingul organizat de "Liga drepturilor omului", unde ia cuvantul.

1926 Romain Rolland implineste 60 de ani. Colaboreaza la volumul omagial "Liber Amicorum Romain Rolland", cu evocarea "Les trois phases de mon Romain Rolland". Membru in "Comitetul pentru apararea victimelor teroarei albe in Balcani";  scrie prefata acuzatoare la brosura "Au pays du dernier des Hohenzollerns", care dezvaluia prigoana politista din tara. Participa la mitingul "Italia in lanturi", la Paris, alaturi de Andre Breton, Henry Torres, Marcel Fournier etc.. "Domnitza de Snagov" si "Codine" apare in librarii.

1927 Este invitat la Congresul P.E.N. - Clubului (Bruxelles, 18-25 iunie). Prezideaza si ia cuvantul la mitingul impotriva excutarii lui Sacco si Vanzetti (sala Wagram, la Paris, octombrie). Interviul lui Frederic Lefevre; "Une heure avec Panait Istrati, conteur roumain, ecrivain francais", in "Les Nouvelles Litteraires" (1 octombrie). Vicepresedinte al asociatiei "Les amis de L’ U.R.S.S.", in Franta. Invitat oficial la sarbatorirea celei de-a zecea aniversari a Revolutiei din Octombrie. Paraseste Parisul, impreuna cu Christian Racovski. Este gazduit la hotelul "Passage" din Moscova. "Pravda" ii ia un interviu (21 octombrie). Participa la excursiile oficiale si cutreiera apoi Uniunea Sovietica, pe cont propriu, impreuna cu Nikos Kazantzakis, timp de 16 luni. Ales membru in comitetul de conducere al "Asociatiei internationale a scriitorilor revolutionari si proletari", alaturi de A. Lunacearski, Henri Barbusse, Paul Vaillant-Couturier, J. R. Becher si altii.

La sfarsitul lui decembrie, calatoreste in Grecia, cu Nikos Kazantzakis, pentru a infatisa cele vazute in U.R.S.S. Doreste sa mearga in Kefalonia, spre a se informa despre biografia tatalui sau.

Articole omagiale in presa ateniana (ianuarie). Viziteaza spitalul t.b.c. "Sotiria" si inchisoarea "Singros", unde vorbeste detinutilor comunisti, asigurandu-i de solidaritatea lui. Conferinta  la teatrul "Alhambra" (11 ianuarie), despre cele vazute in Uniunea Sovietica. Grandioasa manifestatie de strada, se canta "Internationala", ciocnire cu politia. Atacuri furibunde in presa reactionara greaca; actiune juridica impotriva lui Panait Istrati si Nikos Kazantzakis, acuzati de "discordie sociala si propaganda comunista". Nu i se reinnoieste viza de sedere. Se intoarce in Uniunea Sovietica, la Kiev (23 februarie). Reintalnire cu Nikos Kazantzakis, in U.R.S.S. (6 martie); continua impreuna periplul sovietic. Intalnire cu Maxim Gorki (28 mai), evocata in "Les Nouvelles Litteraires" (16 iunie 1928). "Mes Deprats" si "Les Chardons du Baragan", apar in librarii.

1929 Paraseste Uniunea Sovietica, intorcandu-se la Paris (15 februarie). Doua interviuri: "Une heure avec Panait Istrati. Retour de Russie", in "Les Nouvelles Litteraires" (23 februarie) si "Panait Istrati nous parle de L’ U.R.S.S. et son opinion sur la litterature proletarienne", in "Monde" (2 martie). Internat in sanatoriul "Curhaus Victoria”" Montana sur Sierre. Ultima intalnire cu Romain Rolland. A doua revenire in patrie, pentru anchetarea masacrului grevistilor de la Lupeni. Publica opt reportaje in ziarul "Lupta" (24 septembrie–2 octombrie). Atacat cu violenta de presa reactionara, denuntat ca "agent al Moscovei". Paraseste tara, aparandu-se cu revolverul, de bandele de huligani pe peronul Garii de Nord.

1930 Calatorie ratata in Egipt, interzicandu-i-se debarcarea la Alexandria. Refulat la Triest, unde este incarcerat o noapte, supravegheat de politie ca antifascist. Eliberat de consulii roman si francez, se intoarce la Paris. Articolul-protest "Pour avoir aime la terre" ("Les Nouvelles Litteraires", 20 februarie). La 15 martie, are loc o intrerupere temporara a corespondentei cu Romain Rolland. (Va fi reluata in 1934.) In aprilie, revine la Baldovinesti, hotarat de a se stabili definitiv. Incearca sa injghebeze o ferma de porci, dar autoritatile locale il sicaneaza, ferma esueaza. Se retrage la Braila, unde isi construieste o casuta pe terenul unui prieten. Despartire de elvetianca Bilili, care se marita, are probleme cu plamani devenind tot mai demoralizat din cauza greutati banesti, editura "Rieder" nerespectand plata drepturilor de autor. Face imprumuturi la banci locale, cu dobanda mare. Apare in librarii "Le Pecheur d’eponges", placheta "Pour avoir aime la terre" si "Haiducii" (traducere).

1931 “Festival literar” la Iasi (18 ianuarie), citeste pagini despre prietenie. Mihail Sadoveanu il revendica "fiu al acestui pamant". Manifestatii huliganice in strada la care intervine armata.

Voiaj la Paris (15 iunie), pentru clarificarea relatiilor cu "Rieder". Sejur pe Coasta de Azur, sanatatea ameliorata. Revine la Braila. Divorteaza de Anna Munsch. In librarii apare "Tsatsa Minnka", in editie obisnuita si de lux (ilustrata de H. Boissonas) si "Tata Minca" (traducere de autor).

1932 Turneu cu conferinta "Les Arts et l’Humanited d’aujourd’hui", in Austria si Germania, organizat de Deutsche Kulturbund. (3-17 februarie) Intovaraseste pe scriitorul danez A. M. de Jong, bun prieten, prin tara. Recidiva t.b.c. (iunie), internat in sanatoriul "Filaret", dupa care se retrage la Manastirea Neamt, pentru ingrijirea sanatatii (iulie 1932 - februarie 1933), fiind vizitat de Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu si dr. I. I. Mironescu. Continua scrierea noii serii a operei "Viata lui Adrian Zografi". Se casatoreste cu Margareta Izescu (18 aprilie).

1933 Paraseste Braila, instalandu-se la Bucuresti, str. Popa Savu, nr. 33. Este din nou bolnav si internat la sanatoriul "Filaret" (martie). Este atacat de huligani fascisti, in libraria "Alcalay", cu prilejul "Saptamanii cartii" (27 mai). La 15 iulie pleaca in  voiaj la Paris cu sotia. Publica articole in "Les Nouvelles Litteraires"; "L’Homme qui n’adhere a rien" (8 aprilie), "Lettre ouverte a Francois Mauriac" (22 aprilie), "Adherer ou ne pas adherer" (29 iulie), "Lettre a Romain Rolland" (2 septembrie). Colaborari si in presa din tara ("Curentul", "Romania literara", "Familia", "Tribuna"). In librarii apare "La Maison Thuringer"," Le Bureau de Placement" si "Casa Thuringer" (traducere de autor).

1934 La sfarsitul lui martie se intoarce la Bucuresti, fiind ales membru al "Societe des Gens de Lettres de France". Pe 10 august implineste cincizeci de ani si acorda un  interviu in ziarul "Rampa" si "Pagini de carnet intim", in ziarul "Credinta" (24 decembrie). In librarii apare "Mediterrannee, lever du soleil", "Chira Chiralina" si "Biroul de Plasare" (traduceri de autor).

1935 Campania calomnioasa a lui Henri Barbusse, reluata si de presa din tara, hotarandu-se sa il dea  in judecata pe scriitorul francez.

Este grav bolnav si la 16 aprilie moare. Este ingropat la cimitirul Belu, fara serviciu religios. Monument funerar de Milita Patrascu.

Post-mortem in librarii apare "Mediterrannee Coucher du soleil" si "Codin", in colectia "Akademos", prefatat de Ion Minulescu.

1936 Au loc omagii postume la Teatrul "Comedia"  (17 aprilie),  P.E.N. Clubu, sectia romana (27 aprilie), Societatea Scriitorilor Romani (4 mai), "Societe des Gens de Lettres de France" (Paris, 9 octombrie).

1957 In librarii apare "Chira Chiralina" si alte povestiri (prefata de Ion Roman, E.S.P.L.A.) si "Ciulinii Baraganului" (prefata de Mircea Zaciu, Editura "Tineretului").

1968-1970 "Oeuvres de Panait Istrati": I. "Les recites d’Adrien Zograffi"; II. "La jeunesse d’Adrien Zograffi"; III. "La vie d’Adrien Zograffi"; IV. "Les Chardons du Baragan", "Nerratsoula", "La Famille Perlmutter", "Pour avoir aime la terre". Gallimard. Prefata Josef Kessel.

1969 Are loc infiintarea asociatiei "Les Amis de Panait Istrati". Se organizeaza doua colocvii internationale: Universitatea din Nisa (13-14 noiembrie 1978) si Universitatea Paris III-Nouvelle Sorbonne (16-18 aprilie 1980). Dezvelirea placii comemorative de pe imobilul 24, rue du Colisee (Paris).

1970 "Alee Panait Istrati", la Menton. Expozitie foto-documentara, prezentata de Muzeul Literaturii Romane (25 august).

1972 "Rue Panaït Istrati", la Nisa si expozitie documentara La Galerie Pouchette (19 mai).

1982-1983 Intreaga opera istratiana, tradusa de autor, este restituita patrimoniului literaturii romane. ("Chira Chiralina" si alte povestiri, "Viata lui Adrian Zograffi", precum si manuscrise inedite, profesiuni de credinta etc., Editura "Minerva".)

1984 Centenarul nasterii lui Panait Istrati: Sesiune omagiala sub egida Consiliului Culturii si Educatiei, Uniunii Scriitorilor si Muzeului Literaturii Romane (22 iunie). Sedinte omagiale: Sectia de stiinte filologice, literatura si arta a Academiei Romane si Biblioteca Centrala Universitara. Omagiul Brailei (2-8 septembrie): sedinta festiva in sala teatrului "Maria Filotti"; In Franta: colocviu international la Universitatea din Nisa, in colaborare cu asociatia "Les Amis de Panait Istrati" (26-28 aprilie); sedinta omagiala la U.N.E.S.C.O. (3 mai); colocviu international la Universitatea Paris — Nouvelle Sorbonne (9-11 mai); seara omagiala la "Centre francais de la Societe europenne de culture" si "Centre Rashi". Centenarul este sarbatorit si in Grecia, Italia, Austria, Spania, Elvetia si Polonia. In librarii apare "Le Pelerin du coeur" (Gallimard), "Les Chardons du Baragan" (Grasset), "Nerantula" si alte povestiri, Editura "Minerva").

1986 Are loc publicarea integrala a corespondentei Panait Istrati cu Romain Rolland, in "Les Cahiers Panait Istrati", nr. 2-4, Valence. Biografie realizata de Alexandru Talex. 



  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 5287