1883 La 3 iulie, la Praga, Cehia, pe atunci capitala Rgatului Boemiei, care facea parte din Imperiul Austro-Ungar, s-a nascut Franz Kafka. A fost un scriitor evreu de limba germana, reprezentant remarcabil al prozei moderne, care a exercitat o influenta covarsitoare asupra literaturii postbelice. [1] Tatal lui fusese vanzator ambulant in Boemia de sud si, dupa ce devenise un negustor prosper, isi ignorase sau ironizase fiul hipersensibil. Lumea de cosmar a lui Kafka plina de tirani si victime se bazeaza in mare masura pe relatia cu tatal sau. „Mi se pare ca lumea e impartita in trei parti”, ii marturisea Kafka tatalui sau. „Intr-una din parti am trait ca un sclav, supus unor legi gandite special pentru mine si pe care din motive necunoscute n-am putut sa le respect niciodata cu strictete. A doua lume foarte departata de a mea, era cea in care traiai tu, absorbit de afacerile tale, preocupat sa dai ordine si furios daca ceilalti nu le indeplineau. A treia lume era cea unde toti duceau o viata fericita, in care datul si primitul ordinelor nu aveau nicio importanta”. Incapacitatea lui Hermann Kafka de a-i oferi fiului sau dragostea si sprijinul necesare reprezinta temele dominante ale literaturii lui Kafka si sursa personala de traume a scrisului sau. „Tu esti subiectul cartilor mele”, ii marturiseste Franz tatalui sau. „Mi-am varsat amarul in ele fiindca nu am putut plange pe umarul tau”. [2]
A urmat cursurile Scolii Elementare Nationale Germane, apoi pe cele ale Gimnaziului Umanist German National, asa cum era de asteptat, facand parte dinainte de nasterea sa din cultura germana, refuzand - din dorinta tatalui – sa se inscrie la o scoala ceha. [3]
1901 S-a inscris la Facultatea de Drept a Universitatii Ferdinand-Karls. Perioada de studentie, stralucit terminata, a fost un prilej pentru Kafka de a se integra in cercurile intelectuale ale vremii, cunoscandu-i printre altii pe Franz Werfel, Oskar Baum si Max Brod, acesta devenind in timp poate singurul prieten adevarat al scriitorului. [3]
1906 In acest an isi obtine doctoratul in Drept. A obtinut un post la Institutul de asigurari pentru accidente al muncitorilor, unde se ocupa de reclamatiile celor accidentati si a condus lucrarile unui bioru mare vreme de 14 ani. In timpul liber se dedica scrisului, pe care il considera un lucru inevitabil. „Dumnezeu nu vrea ca eu sa fiu scriitor. Dar nu am incotro”. [2]
1912 In acest an, are loc afirmarea artistica a lui Kafka, cand a scris „Sentinta”, o fantezie oedipiana bazata in mod calar pe relatia sa cu Hermann Kafka. In povestire, tatal isi condamna fiul la moarte prin inecare, iar fiul aduce la indeplinire sentinta cu dragoste. [2]
1915 Vestita capodopera a lui Kafka, „Metamorfozele”, incepe cu una dinte cele mai socante fraze de deschidere din literatura moderna: „Intr-o dimineata, cand Gregor Samsa se trezi din visurile sale urate, se vazu in patul sau transformat intr-o uriasa insecta”. Gregor, care se simte tratat ca o insecta, ajunge in aceasta ipostaza, iar povestirea prezinta dinamica familiala pe care o provoaca fantastica transformare. Dar si mai bizar decat situatia initiala este terifiantul cotidian care decurge de aici, pe masura ce familia recurge la diverse adaptari. Cosmarul se imbina cu banalul in modalitati care completeaza cele doua elemente si ofera o expansiune simbolica a fanteziei kafkiene initiale. [2]
Putine dintre lucrarile lui Kafka au fost publicate in timpul vietii sale. A dat instructiuni ca manuscrisele lui sa fie distruse, iar lucrarile publicate sa nu mai fie retiparite, dar prietenul si executorul lui testamentar, Max Brod, i-a nesocotit dorinta, contribuind la consolidarea reputatiei lui Kafka drept unul dintre cei mari maestri ai literaturii secolului al XX-lea. [2]
1924 In acest an, Franz Kafka moare, cu putin inainte sa implineasca patruzeci si unu de ani de o tuberculoza diagnosticata in 1917. [2] In pofida mai multor legaturi sentimentale si a dragostei nefericite pentru Felice Bauer pe care a curtat-o cinci ani, Kafka nu s-a casatorit niciodata. S-a dedicat in schimb scrisului si muncii pe care o detesta, dar de care depindea. [2]
Stilul si viziunea lui Kafka au devenit o parte componenta a literaturii moderne, atribute esentiale ale unor scriitori atat de diferiti precum Jean-Paul Sartre, Samuel Beckett, Harold Pinter, Gabriel Garcia Márquez. [2]
Bibliografie:
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Kafka;
- Daniel S. Burt, 100 cei mai mari scriitori ai lumii, Editura Lider, trad. Anca Irina Ionescu, Bucuresti, 2005;
- http://www.ziuaveche.ro/