Rembrandt van Rijn (1606-1669)

Rembrandt
4.75 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.75 (4 Votes)


1606 La 15 iulie, Leiden, Olanda, s-a nascut Rembrandt Harmenszoon van Rijn. A fost un pictor si gravor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul dintre cei mai mari pictori din istoria artei, celebru si pentru desenele si gravurile sale. Rembrandt este autorul a 600 de picturi, 300 de gravuri și peste 2000 de desene. Rembrandt a fost fiul morarului Harmen Gerritzoon van Rijn și al Corneliei Willemsdochter van Zuitbroeck. Dintre toti fratii sai, el este singurul care invata sa scrie si sa citeasca intr-o scoala latina.[1]

1620 Se inscrie la universitatea din Leiden, dar ramane acolo doar cateva luni, fiindca vrea sa devina pictor. Tanarul Rembrandt isi incepe studiile de pictura in atelierul lui Jacob van Swanenburgh. Timp de trei ani invata aici tehnica picturii. Panzele lui - uneori copii ale lucrarilor altor maestri - îi atesta deosebitul talent.[1]

1624 In acest an, datorita talentului sau, parintii il trimit la Amsterdam, unde se perfectioneaza in atelierul lui Pieterzoon Lastman, care calatorise in Italia si era influentat de Michelangelo Merisi zis Caravaggio. A petrecut sase luni in atelierul lui Lastman. Rembrandt paraseste Amsterdamul pentru a-si deschide la Leiden un atelier propriu. I se alatura Jan Lievens, un talentat pictor, si el elev al lui Lastman. În atelierul lor comun sunt atrasi numerosi clienti, printre care si cunoscutul umanist Constantijn Huygens, secretarul personal al stathouder-ului Olandei, Henric Frederic de Orania.[1]

1633 Rembrandt se reintoarce in Amsterdam si se stabileste aici. Gratie renumelui sau artistic, negustorul de arta Hendryck van Uylenburg ii propune sa-si deschida un atelier la el. Prin intermediul acestuia, Rembrandt obtine o prima comanda importanta, „Lectia de anatomie a doctorului Tulp”. Tabloul este o lucrare de maestru si Rembrandt patrunde in cercul marilor pictori olandezi. Comenzile se succed continuu, in special din partea familiilor bogate din Amsterdam, care ii comanda portrete.[1]

1634 Stathouder-ul Henric Frederic ii comanda, prin intermediul lui Huygens, tabloul intitulat „Patimile Domnului”. Tot in acest an, Rembrandt se casatoreste cu Saskia van Uylenburgh, verisoara negustorului de arta. Prin casatorie, Rembrandt adera în cercurile marei burghezii din Amsterdam, Saskia, fiica a primarului, ii aduce si o zestre de 40.000 de florini. Tanara pereche se stabileste in cartierul elegant, cumpara o casa mare pe Breestraat, Rembrandt isi instaleaza atelierul la etajul al doilea al noii lor case. Sotii Rembrandt sunt extrem de afectati de moartea primilor trei copii.[1]



1635 În tabloul „Ospățul lui Baltazar”, Rembrandt inatiseaza spaima lui Nabucodonosor in clipa in care mana lui Dumnezeu lasa urmatorul mesaj in ebraica: mane, tekel, fares ("numărat, cantarit, impartit"), ceea ce el nu intelege, simtindu-i insa sensul tragic (regatul sau va fi divizat mai târziu intre mezi si persi).[1]

1641 In acest an, se naste Titus, cel de-al patrulea copil. Copilul se bucura de o buna sanatate, in schimb cea a Saskiei se deterioreaza.[1]

1642 La 14 iunie, Saskia, sotia lui Rembrandt, moare, de tuberculoza. Între timp, Rembrandt care tocmai termina tabloul intitulat „Rondul de noapte”, ajunge in culmea gloriei. Succesele sale in pictura sunt intunecate insa de moartea femeii iubite, pe care a eternizat-o de atâtea ori in tablourile sale. Ramas vaduv, Rembrandt angajeaza o educatoare pentru fiul sau, Titus.[1]

1646 Sarcina de a avea grija de Titus, in acest an va fi luata de Hendrickje Stoffels, care indeplineste un rol dublu, acela de educatoare si de ibovnica. Pictorul este din nou foarte indragostit, traiesc ca sot si sotie, dar nu se casatoresc oficial. Justitia ecleziastica ii acuza de imoralitate, citandu-i în proces. Încalcând normele legale în vigoare în Olanda secolului al XVII-lea, Hendrickje mai traieste noua ani alaturi de artistul tot mai batran si mai izolat de lume. Creditorii il urmaresc tot mai insistent, relatiile artistului cu beneficiarii se deterioreaza si ele.[1]

1656 Rembrandt este ruinat. Colectia sa de arta este scoasa la licitatie si vanduta, operele ii sunt imprastiate. Cu toate acestea iși continua munca de creație.[1]



1656-1669 In aceasta ultima perioada a vietii, dintre cele mai importante opere ale lui Rembrandt amintim: „Sindicii postăvarilor” (1662), o serie de autoportrete, „Logodnica evreică” (1665).[1]

1663 Moare Hendickje.

1668 In acest an moare Titus, care se ingrijise de parintele sau dupa moartea lui Hendickje, cu un an inainte de sfarsitul tatalui sau.[1]

1669 La 14 octombrie, Rembrandt se stinge din viata, intr-o casa mica din cartierul Rozengracht. Este inmormantat in Westerkerk, intr-un mormant nemarcat.În ciuda faptului ca spre sfarsitul vietii a fost chinuit de multe griji si de saracie, Rembrandt nu a fost geniul solitar si neinteles al epocii sale. În atelierul sau a pictat numeroase tablouri, al caror stil a fost preluat de tinerii pictori care studiau acolo. Elevii sai învatau arta picturii copiind operele maestrului, ceea ce facea ca in comerțul de arta sa patrunda "Rembrandt-uri false". În cadrul unui program de cercetare initiat si condus de specialisti olandezi, s-a constatat ca, daca la inceputul secolului al XX-lea erau atribuite lui Rembrandt circa o mie de lucrari, astazi sunt considerate ca fiind opere autentice ceva mai mult de o treime din acestea. Printre discipolii lui Rembrandt sunt de mentionat: Gerrit Dou (1613-1675), Govaert Flink (1615-1660) si mai ales Carel Fabritius (1622-1654) din Delft, fara indoiala cel mai talentat dintre elevii sai, mort de tanar într-un accident.[1]

 

 

Bibliografie:



    1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rembrandt

 



Tags: biografie date informatii Referat