Mitologia românească se referă la sistemul de mituri, legende și tradiții care sunt specifice culturii și istoriei românești. Aceasta cuprinde o varietate de personaje, povești și credințe transmise oral de-a lungul generațiilor.
În mitologia românească, se găsesc numeroase ființe supranaturale și creaturi mitologice. Unele dintre cele mai cunoscute sunt:
Zamolxis - Zeul suprem al tracilor și dacilor, considerat stăpânul cerului și al pământului.
Zmeul - Un dragon mare și puternic, adesea reprezentat ca un vrăjitor malefic sau ca un gardian al comorilor ascunse.
Ielele - Ființe feminine supranaturale, frumoase și seducătoare, care trăiesc în păduri și sunt asociate cu dansul și muzica.
Muma Pădurii - O vrăjitoare veche și puternică, care păzește pădurea și are puteri magice.
Miorița - O baladă populară despre o oaie năzdrăvană care denunță unui cioban complotul urzit împotriva lui de alți doi ciobani. Este considerată una dintre cele mai importante opere ale literaturii române.
Blajinii - Spiritele strămoșilor și așa-numiții "moșnegii" care protejează casa și familia.
Mitologia românească este adesea legată de natură și de viața agrară tradițională. Multe dintre mituri și legende sunt legate de ciclurile anuale, de fertilitatea pământului și de relația omului cu mediul înconjurător.
Deși mitologia românească a suferit influențe de-a lungul timpului, inclusiv din sursele grecești, slave sau creștine, aceasta a păstrat caracteristicile sale distinctive și a continuat să fie o parte importantă a patrimoniului cultural al României. Miturile și legende din cultura românească au continuat să fie transmise prin folclor, literatură și alte forme de expresie artistică, contribuind la identitatea și tradițiile românilor.