1902 La 16 iulie, la Iasi, s-a nascut Gheorghe Călugăreanu, într-o familie de intelectuali.
1909-1913 Urmează școala primară la București.
1913-1921 Iși face studiile liceale la renumitul liceu "Gh. Lazăr" din București.
1921-1924 Atras încă de pe băncile liceului, de științele naturii, urmează cursurile facultății de științe, la secția de matematică și fizică a Universității din Cluj, deplasarea familiei Călugăreanu la Cluj fiind cauzată de numirea tatălui, Dimitrie Călugăreanu, la nou înființata universitate romanească din Cluj, în 1919, ca profesor de fiziologie animală.
1922 Incă student fiind, Gheorghe Călugăreanu este numit preparator la Institutul de fizică teoretică și aplicată al Universității din Cluj.
1924 Absolvă Facultatea de științe în specialitatea matematică, cu diploma de licență tratând despre ecuații integrale, unul dintre cele mai moderne capitole ale matematicii din acea vreme.
1926 Pleacă la Paris, ca bursier al statului, unde frecventează cursurile unora dintre cei mai mari matematicieni ai epocii (Emile Picard, Jacques Hadamard, Élie Cartan, Paul Montel, Arnaud Denjoy și Gaston Julia). In același an primește certificatul de licență în științe la Universitatea (Sorbona) din Paris.
1928 Iși sustine doctoratul în științele matematice la aceiași universitate. In teza sa de doctorat "Sur les fonctions polygenes d’une variable complexe", "Equations integrales a limites fixes", (conducator Charles Émile Picard), aduce contribuții importante la studiul funcțiilor poligene inițiat de marele matematician roman Dimitrie Pompeiu.
1929 Iși susține docența la Universitatea din București.
1930-1934 Reîntors în țara, lucreaza ca asistent.
1934-1942 Conferențiar.
1942-1976 Este profesor la Universitatea clujeană.
1940-1945 Au avut loc schimbări datorate celui de-al doilea rǎzboi mondial.
1940 După începutul războiului, Universitatea Maghiară din Szeged s-a mutat înapoi la Cluj, iar Universitatea Romană din Cluj s-a mutat la Sibiu și Timișoara (unde Călugăreanu și-a petrecut anii refugiului).
1943 O viață de familie împlinită și fericită i-a dăruit liniștea necesară marilor înfăptuiri alături de soția sa Zoe (n. Filodor) și de cei doi copii.
1944 Se naste la Timisoara, primul copil, Maria Luiza, care a devenit biolog.
1945 După sfârșitul rǎzboiului, Universitatea Romană s-a întors la Cluj luând numele de Universitatea Babeș. O parte din Universitatea Maghiară s-a întors la Szeged, cealaltă parte a ramas la Cluj, numită Universitatea Bolyai. Până la urmă cele două au fuzionat sub denumirea de Universitatea Babeș-Bolyai (1959).
Prin calitățile sale de dascăl și savant, Gh. Călugăreanu a devenit în scurt timp unul dintre cei mai prețuiți profesori ai universității clujene, consolidând o școală prestigioasǎ de teoria funcțiilor și topologie. Lecțiile sale minuțios pregătite și expuse cu o claritate desavârșită au fost un model pentru numeroase generații de matematicieni, care timp de aproape jumătate de secol, au crescut sub îndrumarea sa. In același timp, Gheorghe Călugăreanu și-a adus o contribuție importantă la organizarea învătamântului matematic.
1947 Se naste cel de-al doilea copil, Grigore Dumitru Calugareanu, la Cluj, ajuns in cele din urma si el matematician.
1953-1957 Decan al facultății de matematică și fizică și șef al catedrei de teoria funcțiilor. A redactat un curs de 3Teoria funcțiilor analitice în 2 fascicole3 (litografiat), ceva mai târziu transformat într-un "Manual de teoria funcțiilor de variabilă complexă" (Editura "Didactică și Pedagogică", București, 1963), iar în colaborare cu profesorul D.V. Ionescu a redactat un "Manual de Analiză matematică" (2 volume, litografiat).
1953 Este distins cu Medalia Muncii.
1955 Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, a fost ales membru corespondent al Academiei Romane.
1962 Primeste Ordinul Muncii, clasa II.
1963 Devine membru titular al Academiei Romane.
1964 A fost distins cu titlul de 3profesor emerit".
Gheorghe Călugăreanu impresiona nu numai prin vasta și temeinica sa pregătire matematică, dar și prin largul său orizont cultural. Absolvent al Conservatorului din București, pian si compozitie (clasa profesor Florica Muzicescu, absolvit ȋn paralel cu liceul), era un excelent pianist și un pasionat iubitor al muzicii. A urmat și cursuri la Scoala Cantorum din Paris. Talentul și forța sa de creație științifică erau întregite de o remarcabilă sensibilitate artistică.
A format o serie de elevi, dintre care, Petru Mocanu, membru corespondent al Academiei Romane, i-a urmat la conducerea catedrei de teoria funcțiilor la Facultatea de Matematică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Fire modestă, dar impunătoare prin ținuta sa, blând dar exigent, gândire profundă, cumpănit în acțiuni, exemplu de conduita morală, iată câteva trăsături care conturează personalitatea lui Gh. Călugăreanu.
1966 Ordinul Meritul Științific, clasa I.
1969 Primeste Medalia "A 25-a aniversare a eliberării patriei".
1972 Primeste Medalia "25 de ani de la proclamarea Republicii".
1972 La 70 de ani, "Revue Roumaine de Mathematiques Pures et Appliques" îi dedică un număr omagial (vol. 17, nr. 9, 1972).
1974 Medalia "30 de ani de la eliberare".
1976 La 15 noiembrie, în plină forță creatoare, Gheorghe Călugăreanu s-a stins din viață, în urma unui cancer cu evoluție foarte rapidă. După dorința sa, a fost incinerat, iar urna a fost depusă la Cimitirul Bellu.
