Herodot (484-425 î.Hr.)

Herodot
3.4130434782609 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 3.41 (23 Votes)


484 i. Hr. In acest an s-a nascut istoricul Herodot, ca fiu a lui Lyxes si al lui Dryo din Halicarnas (acum orasul Bodrum din vestul Turciei). Data nasterii a fost stabilita dupa calculele lui Apollodorus, care ne spune ca Herodot s-a nascut cu 40 de ani inainte de fondarea cetatii Thurii (444-443 i. Hr.), nu departe de actualul oras Corigliano, Italia, unde se spune ca Herodot a locuit o vreme.

Se pare ca a fost nevoit sa plece din orasul sau natal din cauza tiraniei lui Lygdamis, pe care a incercat sa-l inlature. A plecat in insula Samos si apoi in sudul Italiei, la Thurii. Nu se stie cu precizie daca intr-adevar Herodot a locuit acolo, dar Aristotel, vestitul filozof grec, pomeneste in "Retoricile" sale despre Herodot din Thurii.

Parintii sai erau destul de bogati si i-au dat copilului lor o educatie aleasa, angajand un profesor. Astfel, Herodot a putut sa cunoasca literatura epocii sale si sa prinda dragoste de cunoastere. Locuind o vreme la Atena, a intrat in legatura cu savanti si scriitori reuniti in jurul marelui Pericle. Se pare ca, asemeni tuturor celor de rangul sau social, a slujit in armata ca hoplit, de aceea relatarile lui despre luptele de mai tarziu sunt redate prin ochii unui soldat, nu ale unui general.

Din opera sa se intelege ca a calatorit mult: la Babilon, in Crimeea, pe Nil si in nordul Africii. Nu se stie daca Herodot chiar a fost in toate aceste locuri. Descrierile facute Babilonului nu sunt tocmai exacte si unele au fost contrazise de cercetarile arheologice. Se pare ca a fost in Crimeea, iar despre celelalte regiuni are informatii variate, ceea ce ne arata ca a avut multe surse de informatii.

Lucrarea sa "Istorii", care a dat numele stiinte de astazi, a fost alcatuita initial din povestiri despre diversi oameni, locuri si intamplari. Erau facute sa fie citite in public si o lectura dura cate trei sau patru ore. Cei care ascultau nu se plictiseau deloc, ba chiar erau emotionati si izbucneau in plans, dupa cum a facut intr-o zi un baietel care, peste ani, va deveni si el mare istoric, Tucidide.



Pentru a face lectura mai frumoasa si a o ordona, Herodot a reunit fragmentele in jurul unui subiect, si anume expansiunea persilor in secolele VI-V i. Hr. Grecii simtisera pe propria lor piele ce inseamna aceasta expansiune, luptandu-se din greu pentru a-si apara pamantul (vestitele batalii de la Maraton, Salamina, Termopile).

Lucrarea lui Herodot are noua carti. Impartirea aceasta nu a fost facuta de autor, ci de invatatii din Alexandria, deoarece erau necesare noua suluri pentru a o scrie (dupa alti autori, deoarece erau noua muze la vechii greci, dar prima explicatie e mai practica). Primele patru carti sunt despre istoria Orientului antic, prima si a treia despre Asiria, Persia si Babilon, a doua despre Egipt, a patra despre Scitia. Ele sunt ca un fel de introducere pentru subiectul tratat, conflictul dintre greci si persi.

Sursele sale de inspiratie sunt cele vazute direct, scrieri mai vechi, discutii cu diferiti oameni, unii care luasera parte la diverse evenimente (de exemplu, a discutat cu veterani ai luptei de la Maraton), legende si traditii pe care le-a auzit, dar si diverse scrieri (este sigur, de exemplu, ca a citit cel putin doua surse persane, deoarece spusele sale despre curte sunt foarte exacte). S-a bazat si pe relatarile unor spioni greci care au fost trimisi la Sardes pentru a vedea care sunt fortele persane si au adus aici liste cu armatele lui Xerxes.

Herodot a cautat sa redea tot ceea ce se spune despre un lucru, fara sa creada chiar tot. A ales sa foloseasca si legende si anecdote pentru a face lectura mai interesanta. Herodot credea ca zeii sunt cei care influienteaza istoria, de aceea vorbeste despre miracole, semne, povestiri ale oracolelor. Istoricul grec a incercat sa-si faca scrierea mai interesanta folosindu-se de mijloacele lui Homer. Dupa modelul catalogului trupelor care au luat parte la razboiul troian, el enumera trupele lui Xerxes care au venit in Grecia, iar scenele din batalia de la Termopile aduc cu scenele confruntarii dintre ahei si troieni.

Desi persanii erau dusmani de moarte ai grecilor, iar elenii ii priveau pe toti cei din afara lumii lor ca barbari, necivilizati, Herodot a incercat sa-i redea pe persi fara ura. Scopul sau era de a nu lasa uitarii faptele omenirii, ca si operele lor, fie ei greci sau barbari.



425 î.Hr. Cu aproximatie acesta pare sa fie anul in care a murit marele istoric Herodot. O scriere din evul mediu ne spune ca Herodot a fost inmormantat in piata din Thurii, cinste care se acorda doar intemeietorilor de orase sau celor care au adus mari foloase comunitatii [1].

 

1 - Mihaela Puiu, Istoria Universala 1, Tipografia Multiprint, Iasi, 2002.

 



Tags: biografie date informatii Referat

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 7679