Arhimede (c. 287-212 î.Hr)

Arhimede
4.030303030303 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.03 (33 Votes)


287 î.Hr. S-a nascut la Siracuza, Arhimede, unul dintre cei mai mari matematicieni si fizicieni ai antichitatii. Desi inrudit cu regele Hieron al II-lea al Siracuzei, Arhimede nu a ales viata lipsita de griji a curteanului, ci a preferat sa se daruiasca in intregime studiilor.

La moartea lui Hieron, fiul sau ii urma la tron, dar murit. Un general sicilian, pe nume Hippocart, voind sa puna mana pe putere, fiind in intelegere cu Cartagina, asasineaza pe toti romanii care locuiau in Leontium.

Roma hotari de indata sa distruga Siracuza si trimite pe Appius si pe consulul Marcellus pentru a executa ordinele senatului. Cand romanii sosisera inaintea orasului, Arhimede conducea apararea. Polibiu, Tit-Liviu, precum si Plutarh ne-au descris mijloacele pe care geniul sau le-a sugerat in aceste imprejurari, pentru a produce pagube vaselor inamice. Timp de trei, ani stiinta unui singur om a tinut in loc armata lui Marcellus. El a construit masini capabile sa arunce sageti la distante considerabile. A construit grinzi lungi, iesite din ziduri de pe care se puteau arunca greutati foarte mari pe corabiile dusmanilor  si tot cu ajutorul lor puteau sa prinda prin carlige corabiile, sa le ridice si apoi sa le arunce, scufundandu-le. A inventat oglinzi care concentrand razele solare, ardeau corabiile inamice.

Acestea nu sunt, evident, decat povestiri sugerate de maretia geniului ilustrului fizician si, o dovada a admiratiei pe care el o aspira contemporanilor sai.

212 î.Hr. Marcellus a fost obligat sa transforme asediul in blocada. Romanii reusisera sa patrunda in Siracuza prin surprindere. Se spune ca Arhimede ar fi fost atunci asa de absorbit in stadiul unei probleme de geometrie ca nici nu putuse lua cunostinta de ceea ce se petrecuse. Un soldat roman a patruns in gradina lui Arhimede, unde acesta cufundat in ganduri, desena cercuri pe nisip. „Noli turbare circulos meos !” (nu-mi stergeti figurile), asa ar fi spus Arhimede soldatului. Acesta, probabil, nu prea admirator al matematicii n-a gasit nimic mai bun de facut decat sa-l ucida. Se spune ca Marcellus ar fi dat ordin ca Arhimede sa fie crutat, insa soldatul respectiv nu avea de unde sa-l cunoasca pe Arhimede. Afland de uciderea lui Arhimede, Marcellus ar fi fost adanc mahnit; el a dispus sa i se faca o inmormantare fastuoasa, iar pe mormantul lui a fost ridicata o coloana pe care a fost sculptata o sfera cu cilindrul circumscris, ca sa aminteasca de o importanta descoperire a lui.



Ca monumentul lui Arhimede a existat, avem marturia neindoielnica a lui Cicero. Marele scriitor si orator, in anul 75, fiind chestorul Siciliei, a cautat mormantul si marturiseste in „Convorbiri tusculane”, ca l-a gasit cu oarecare greutate, pierdut intre buruieni si maracini si a dispus sa fie restaurat.

Despre inventiile lui tehnice, Arhimede nu a scris nimic. Legendele si anecdotele sunt aproape singurele izvoare care vorbesc despre opera lui ingenioasa. Astfel de manifestari nu lipsesc nici in legatura cu opera lui stiintifica scrisa, care ne-a fost transmisa prescris fara indoieli.

Una din lucrarile teoretice mai importante ale lui Arhimede este intitulata: „Despre echilibrul figurilor plane” care cuprinde doua parti. In prima parte Arhimede pune bazele unei stiinte noi, statica, o ramura a mecanicii, si trateaza in cuprinsul ei problema parghiilor si ceea a centrului de greutate. Desigur parghiile erau de mult cunoscute si folosite de oameni. Arhimede nu a descoperit intrebuintarea parghiilor, el a descoperit insa legile matematice ale parghiilor.

Insemnatatea extraordinara a legii parghiilor este redata expresiv prin cateva cuvinte transmise de legenda: „Dati-mi un punct de sprijin  si rastorn Pamantul !”, cuvinte impresionante, ce le-ar fi spus Arhimede cand explica importanta acestei legi.

O alta ramura insemnata a mecanicii care-si datoreaza inceputurile ei lui Arhimede este hidrostatica. De aceste inceputuri este legata o legenda pe care ne-o povesteste Vitruviu, arhitect si scriitor roman. Regele Hierion banuind ca bijutierul care-i confectioneaza coroana de rege ar fi inlocuit o parte din aur prin argint, ceru lui Arhimede sa constate furtul fara insa a-i strica coroana. Dezlegarea problemei i-a venit in minte lui Arhimede cateva zile mai tarziu pe cand facea baie. El a constatat ca in apa corpul lui devine mai usor. Coroana trebuie cantarita in mod obisnuit, adica in aer, apoi cantarita din nou, tinand-o cufundata in apa. Acelasi lucru trebuia facut cu o bucata de aur curat, apoi cu una de argint. Dupa un mic calcul a putut raspunde lui Hierion.



Legenda spune ca Arhimede, cand a gasit solutia, fiind in baie, ar fi sarit in sus strigand in gura mare „Evrika”, adica am gasit. A descoperit atunci legea care-i poarta numele: un corp cufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea lichidului dezlocuit.

Lucrarea cea mai mare ca intindere a lui Arhimede este cea intitulata „Despre sfera si cilindru”. Era lucrarea lui favorita. Arhimede si-ar fi exprimat dorinta ca pe mormantul lui sa se deseneze o sfera si cilindrul ei circumscris – dorinta care i-a fost respectata de Marcellus. El a mai scris o lucrare de arhitectura intitulata „Numarul grauntelor de nisip”, alta de geometrie „Despre conoizi si sferoizi”, alta „Despre quadratura parabolei”. De la Arhimede avem lucrarea asupra masurarii lungimii cercului si calcularea valorii lui π (Pi). A studiat si curbe speciale ca spirala, numita astazi spirala lui Arhimede.

1544 d.Hr. Prima carte tiparita cu lucrarile lui Arhimede, asa-numita editio princeps, a aparut la Basel.

1906 d.Hr. O carte a lui Arhimede „Metoda” a fost descoperita abia in acest an. In ea Arhimede explica o metoda prin care este posibil sa se cerceteze unele chestiuni matematice cu ajutorul mecanicii.

 

 





Tags: biografie date informatii Referat

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 7749