1731 La 10 octombrie, la Niece, Franta, s-a nascut Henry Cavendish, la patru ani dupa moartea lui Newton. A fost unul dintre cei mai mari svanti ai Angliei, care a contribuit la fundamentarea riguros stiintifica a fizicii si chimiei. Tatal sau, lordul Charles Cavendish, duce de Dovonshire, era insusi un filozof cu preocupari in domeniul cercetarii stiintifice.
1733 In acest an, mama sa, Ane Grey, a patra fiica a lui Henry Grey, Duce de Kent, s-a stins din viata, la doar trei luni dupa ce a dat nastere celui de-al doilea fiu, Frederick. Henry avea doar 2 ani si a ramas in grija tatalui sau.
1742 La varsta de 11 ani, Henry urmeaza Hackney Academy, o scoala privata din Londra.
1748 In acest an, a intrat la Universitatea din Cambridge, la Colegiul Sf. Petru, acum cunoscut sub numele de Peterhouse, dar a renuntat trei ani mai tarziu la 23 februarie 1751, fara a-si lua o diploma, intorcandu-se la tatal sau in Londra. Desi era dintr-o familie de aristrocrati, Henry Cavendish n-a dispus in tineretea sa decat de o foarte modesta parte din averea parinteasca. Cu toate acestea, a respins oferta oricarei functii publice, pe care ar fi putut sa o aiba datorita originii sale, pentru a se consacra cu pasiune cercetarilor sale stiintifice. Se povesteste ca la dineurile clubului de la Societatea Regala, Cavendish nu avea in buzunar decat cinci silingi pentru plata mesei si nimic mai mult. Intamplarea a facut ca unul din unchii sai, care realizase o avere imensa in Indii (nemultumit ca familia ii neglijase nepotul, la care remarcase deosebite calitatii), sa-i lase intreaga avere drept mostenire. Astfel, Cavendish deveni cel mai bogat dintre toti savantii. Acest lucru nu schimba nimic din obiceiurile lui, din simplitatea vietii lui. A infiintat o mare biblioteca si un cabinet de fizica dotat cu toate aparatele existente in acea vreme. Atat biblioteca cat si cabinetul erau puse la dispozitia acelora care le solicitau. Se spune ca el nu-si rezervase niciun privilegiu si imprumuta propriile sale carti indeplinind aceleasi formalitati ca oricare altul. El a sustinut si incurajat multi tineri la care remarca interes pentru studiu si cercetare. Intr-o zi, omul insarcinat cu pastrarea si paza inventarului din cabinetul de fizica ii adusese la cunostinta ca un tanar stricase un aparat dintre acelea foarte scumpe. "Trebuie – i-a raspuns Cavendish – ca tinerii sa strice aparate pentru a invata sa le foloseasca; ia masuri pentru a se confectiona altul".
1762 Benjamin Franklin, printr-o scrisoare, aprecia cercetarile tatalui sau referitoare la conductibilitatea sticlei incalzite.
Henry Cavendish are contributii de seama in domeniul chimiei, fiind unul dintre fondatorii legii "proportiilor definite" si descoperitorii hidrogenului si argonului,. Cavendish a demonstrat ca apa se formeaza prin arderea hidrogenului. In fizica ajunge prin experiente la concluzia ca diferitele gaze au aproximativ acelasi coeficient de dilatare. Lui Cavendish se datoreaza notiunea de "capacitate a unui conductor", iar rezultatele experientelor efectuate de el asupra curentului electric constituie o anticipare de aproape o jumatate de secol a legii lui Ohm.
Insa, cea mai celebra dintre experientele lui Cavendish, este aceea prin care el "determina densitatea globului pamantesc". Ideea nu-i apartine, ea datorandu-i-se lui Mitchell, ca de altfel si aparatul pe care Cavendish l-a folosit, Mitchell murind inainte de a se putea folosi de el. Cavendish a perfectionat aparatul, facandu-l mai puternic si mai precis; el a gasit ca densitatea medie a Pamantului, in raport cu apa, este de 5.48. Astazi, considerandu-se acceleratia gravitatiei 9.81 m/s2 s-a ajuns la valoarea de aproximativ 5.52.
Cavendish s-a interesat de asemenea si de alte probleme de fizica: energie, impuls, termometrie, natura caldurii etc., dar ceea ce este de admirat cu deosebire la Cavendish, este precizia riguroasa cu care cauta sa efectueze orice experienta, precizie care l-a condus adesea spre descoperiri care scapasera altor savanti de prim rang, ca Scheele si Priestley de exemplu. Se poate spune ca odata cu el incepe o noua epoca in stiinta, epoca trecerii de la experientele cantitative la cele calitative, ipotezele sale fiind bazate pe masuratori si nu admise in mod necontrolat.
Cavendish poate servi si astazi ca exemplu in ce priveste stilul de munca si pasiunea pentru cercetarea stiintifica.
1810 La 24 februarie, Henry Cavendish, trece in nefiinta, in Londra, Anglia.