Erwin Schrödinger (1887-1961)

Erwin Schrödinger
5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 5.00 (2 Votes)

1887 La data de 12 august, Viena, Austria (fosta Austro-Ungaria), s-a nascut Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger. A fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizica in 1933, unul dintre parintii fizicii cuantice.[1] A fost fiul lui Rudolf Schrödinger (un producator de musama si botanist) si Georgine Emilia Brenda (fiica lui Alexander Bauer, profesor de chimie). Erwin a fost singurul lor copil. Mama sa era jumatate austriaca si jumatate englezoaica; tatal sau era catolic, iar mama luterana. Cu toate ca a crescut intr-o familie religioasa, Erwin a afirmat ca este ateu. Cu toate acestea, el a avut interese puternice pentru religiile orientale, panteismul, folosind simboluri religioase in lucrarile sale stiintifice. De asemenea, el a crezut ca activitatea sa stiintifica a fost o abordare a Dumnezeirii, desi intr-un sens metaforic.[2]

1920 S-a casatorit cu Annemarie Bertel. Schrödinger suferea de tuberculoza fiind internat de cateva ori in acest an intr-un sanatoriu.[3]

1921-1927 In aceasta perioada, Erwin a fost profesor ordinar la Zurich, Elvetia.[3]

1926 In ianuarie, Schrödinger  elaboreaza prima lucrare de mecanica ondulatorie in care inlocuieste electronul din modelul atomic al lui Niels Bohr cu o serie de unde, aplicand teoria lui Louis Broglie, conform careia electronii se comporta ca niste unde. Aceasta teorie este incorporata in ecuatia care-i poarta numele.[1]

1927 S-a mutat la Universitatea din Berlin, unde a preluat catedra de fizica teoretica a lui Max Planck.

1933 Impreuna cu Paul Dirac, i se acorda Premiul Nobel pentru fizica, “pentru descoperirea de noi forme fecunde ale teoriei atomice.” Pe 12 decembrie, in conferinţa “Ideea fundamentală a mecanicii ondulatorii” (tinută cu ocazia primirii premiului Nobel), Erwin Schrödinger vorbeşte despre existenta “undelor de materie” care – in fizica atomica – trebuie sa joace acelasi rol cu cel al undelor electromagnetice in fenomenele optice. Dupa cum se vede, atat el cat si de Broglie, considera undele asociate microparticulelor ca pe niste unde reale, unde avand consistenta fizica. Tot in acest an, 1933, Erwin a plecat in Anglia, ca profesor asociat la Universitatea din Oxford.[3]

1935 In acest an, Schrödinger, elaboreaza o teorie care are la baza un experiment mental cunoscut sub numele de „Pisica lui Schrödinger”. In experiment, fizicianul isi imagineaza o situatie in care o pisica este, in acelasi timp, moarta si vie, o absurditate care, luata in sens strict, descrie si comportamentul entitatilor cuantice asa cum Interpretarea Copenhaga il prezinta. Pisica este inchisa intr-o camera ce nu putea fi observata din exterior, in interiorul careia a plasat si un dispozitiv constand dintr-un container plin cu o substanta otravitoare, un contor Geiger, un ciocan si o mostra de material radioactiv. Scenariul imaginat de austriac este urmatorul: pe masură ce materialul radioactiv sufera  fenomenul de descompunere, contorul Geiger pune in mişcare „tragaciul” care eliberează in cele din urma ciocanul. Ca urmare a caderii ciocanului, sticla umpluta cu o substanta toxica se sparge, iar pisica moare otravita. În teoria lui, Schrödinger spune ca este posibil sa determinam un moment de timp la care exista probabilitati egale ca pisica sa fie vie sau moarta. Mecanica cuantica spune ca daca ne-am uita la acel moment in camera pisicii, functia de unda asociata sistemului cuantic imaginat de Schrödinger "se va prabusi", iar noi vom vedea pisica fie vie, fie moarta. Daca alegem sa nu privim in camera, nu doar mostra radioactiva va fi într-o superpozitie a doua stari posibile, ci intregul experiment. Pisica, daca nu analizam sistemul cu ochii nostri, poate fi considerata atat vie, cat si moarta, in acelasi timp.[3]

1936 Schrödinger s-a intors in Austria, ca profesor la Universitatea din Graz.

1938 Dupa anexarea Austriei de catre Germania, Erwin s-a refugiat in Italia, dupa care a plecat in Statele Unite, unde a predat – pentru scurt timp – la Universitatea din Princeton.

Schrödinger s-a reintors in Europa, unde a primit postul de director al Scolii de fizica teoretica din cadrul Institutului de studii avansate din Dublin, Irlanda.[3]

1955 S-a intors in Austria, dupa iesirea la pensie, stabilindu-se in orasul natal, Viena.

1961 La 4 ianuarie, Erwin Schrödinger s-a stins din viata, la Viena, Austria, la varsta de 73 de ani. Erwin Schrödinger a fost nu numai un stralucit fizician, laureat al premiului Nobel, unul dintre fondatorii fizicii cuantice, ci si om de cultura, poet, bun cunoscator al artei, literaturii, filosofiei si istoriei. A pledat pentru integrarea stiintelor in cultura si a fost preocupat de imbinarea fizicii cu lumea vie, a teoriei stiintifice cu filosofia. Ca majoritatea oamenilor de stiinta preocupati de transdisciplinaritate, isi exprima ideile adresate publicului larg intr-un limbaj potrivit, simplu, adeseori poetic.[3]

2013 La 12 august, odata cu implinirea a 126 de ani de la nasterea lui Erwin Schrödinger, celebrul motor de cautare Google, ii ofera marelui fizician un Doodle (imagine personalizata) chiar pe prima pagina a motorului pentru a comemora existenta si importanta celebrului fizician.

 

 

Bibliografie:

    1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Erwin_Schrodinger
    2. http://en.wikipedia.org/wiki/Erwin_Schrodinger
    3. Erwin Schrödinger: "Pisica vie, pisica moarta", http://www.realitatea.net/ - accesat la data de 12.08.2013

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 1596