Ștefan Micle (1820-1879)

Ștefan Micle
4.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.50 (1 Vote)


1820 S-a nascut, la Fleac, langa Cluj, Stefan Micle. La varsta de 8 ani se hotaraste singur sa mearga la invatatura la Cluj. Se inscrie deci la scoala primara de pe langa liceul calugarilor piaristi din Cluj.

Absolviond astfel cu nota "eminent" clasele primare, Micle se incrie la liceu, dar situatia sa materiala nu se imbunatateste. Pentru a scapa de pregrinajul zilnic dintre Feleac si Cluj, se angajeaza mai intai la un functionar clujean in schimbul intretinerii, apoi ca ucenic la atelierul lui Raica, unde, dupa cum e informat Istrati, „timp de 4 ani s-a ocupat cu lacatuseria, facerea pustilor, sabiilor si ceasornicaria, precum si cu turnatoria metalelor. In acelasi timp era pus sa lucreze la obiecte de lemn, astfel ca se perfectioneaza in stolerie si strungarie”. In astfel de conditii ajunge sa absolve cu succes clasa a VI-a a liceului.

Pentru cei cativa ani ce urmeaza, datele despre Micle sunt nesigure. Istrati scrie ca clasa a VII-a a urmat-o la Bistrita, apoi dupa cum spune Suciu, in 1839, „auzind de celebrul roman, de Simion Barnutiu, care pe atunci era profesor de filozofie in scoala din Blaj... a alergat si el la Blaj”.

Aici s-a hranit cu faimosii "tipai", painea pe care o impartea mitropolia tot la cate cinci zile elevilor de liceu saraci si merituosi.

1843 Termina Facultatea juridica din Cluj,  cu nota "eminent".



1848 Intra in oastea lui Iancu si lupta ca "tribun" cu detasamentul sau intre Cluj si Somesfalau impotriva honvezilor pe care-i respinge. De aici pleaca la Sibiu, dupa ocuparea caruia de trupele generalului revolutionar Bem, este silit sa treaca muntii, oprindu-se la Craiova. Aici e arestat de rusi, dar fiind recunoscut de un ofitier rus caruia ii reparase sabia la Cluj, este eliberat si i se permite sa ramana la Craiova, si se intretine lucrand intr-un atelier de timplarie pana ce in vara lui 1849 se poate intoarce la Feleac.

1850 Primeste o bursa si se duce la Viena, unde se inscrie la Politehnica. Aici, multumita indemanarii sale experimentale, ajunge sa atraga asupra sa atentia profesorului de fizica, care il adaposteste chiar in localul Institutului de fizica.

1855 Luandu-si diploma de inginer, refuza o oferta de serviciu la caile ferate austriece si se intoarce la Feleac, unde in anul urmator, primeste invitatia de a se duce ca profesor la Academia Mihaileana din Iasi.

1856 Pentru a face fata cerintelor unui invatamant supeior , A.T. Laurian invita din Transilvania ca profesori la Iasi pe Stefan Micle pentru fizica si chimie iar in 1858 pe Ioan Popp pentru matematici si pe Stefan Emilian pentru desen si geometria descriptiva. Chemarea lui Micle la Iasi nu a fost intamplatoare. Ea a facut parte din planul de reorganizare a scolilor nationale din Moldova adoptat sub domnitorul Grigore Ghica, in 1849.

1859 Micle a fost numit profesor in martie si si-a inceput lectiile in luna mai a aceluiasi an. Tinea lectii de la clasa a V-a in sus.



C.I. Istrati, care i-a fost elev la Academia Mihaileana, isi aminteste de cabinetul lui Micle ca de „un altar, pentru care am fi sacrificat cu mare placere orele noastre de nebunii spre al putea vizita”.

Micle stia sa-si puna stiinta la dispozitia unui public mai larg. El a deschis un curs liber de fizica, despre care V.A. Urechila in cunoscuta sa carte "Istoria scoalelor" scrie: "In anii 1858-1859 se tin la Iasi primele cursuri libere gratuite. Cel dintai curs liber a fost inaugurat in ziua de duminica Tomii 1858 de catre profesorul Stefan Micle. Consiliul profesoral.... la 17 martie 1858 a aprobat facerea acestui curs liber de fizica populara in sala cea mare a Academiei de la 12 pana la 1 p.m. Experimentele facute de profesorul Micle atragea numeros auditoriu la aceste cursuri".

Micle era pasionat de astronomie. Istrati isi aminteste ca "toate zilele libere (sarbatorile) le petrecea la Academia Mihaileana in a face observatiuni astronomice. Inca inainte de 1860 elevii liceului dadusera un bal public in vechea sala a teatrului de la Capsa pentru a se aduce mai multe aparate de astronomie si fizica". In 1859 Departamentul Instructiunii i-a cerut sa-i comunice observatiile sale astronomice si meteorologice.

1860 Se infiinteaza Universitatea din Iasi, iar la deschidere aceasta avea trei facultati, care se numeau: Facultatea juridica, Facultatea filozofica si Facultatea Teologica. Ca profesor de fizica si chimie este numit Stefan Micle.

1878 Din acest an ramane profesor titular al catedrei de fizica pana la moarte. In ultimii ani ai vietii a fost si directorul Scolii de meserii din Iasi. In aceasta epoca el a dezvoltat si o intensa activitate organizatorica, fiind catva timp decanul Facultatii de stiinte , iar vreme de opt ani rectorul Universitatii. Cu drept cuvant se poate deci spune ca el a fost unul dintre intemeietorii invatamantului universitar din Iasi.

Micle a fost un profesor model. Asupra calitatilor sale didactice, P. Suciu are urmatoarele aprecieri: "Ca profesor, atat de liceu cat si la Universitate stiu el sa urmeze in propunerile sale regulele pedagogice cu cea mai mare exactitate. El, adica, se cobora la nivelul ascultatorilor sai, asa incat toti intelegeau ce propunea el. In scurt propunerile sale erau clare, inteligibile pentru oricare scolar sau student. El, atat in privinta propunerii cat si frecventarii la clase poate fi numit modelul profesorilor care vor sa-si implineasca cu sfintenie datoria lor. El, nu numai in scoala, ci si in societate, oriunde se afla, raspandea lumina cunostintelor sale. El voia sa faca lumea toata, cu care venea in contact, ca sa stie ceea ce stia el".

Este regretabil ca nici lectiile tinute la Academia Mihaileana, nici cursurile de la Facultatea de stiinte si nici conferintele publice nu s-au publicat. Ramase in manuscris, cu timpul s-au pierdut. Istrati spune ca a vazut urmatoarele manuscrise ale lui Micle: "Mineralogia", "Mecanica agricola", "Astronomia", "Botanica", "Zoologia", "Chimia analitica", "Chimia anorganica", "Chimia organica" si "Chimia experimentala".



Dintre elevii lui de la Academie si Universitate multi au ajuns oameni de seama. Mentionam aici pe P. Poni, G. Rosu, C. Calimescu, V. Paladi, M. Tzoni, P. Ene, C. Brandza, C. Manescu, I. V. Praja, Erm. Pangrati, An. Obregia s.a.

In afara de observatiile sale astronomice si meteorologice, el nu a dezvoltat alta activitate stiintifica. In imprejurarile in care a trait, neavand mijloace si mediu potrivit, nici nu se putea gandi la o astfel de activitate. Trebuiau alte conditii; abia dupa cateva decenii avea sa se poata injgheba, incetul cu incetul, cercetarea stiintifica.

Cei care l-au cunoscut l-au admirat nu numai ca profesor ci si ca om. Poni spune ca "Micle era bunatatea intrupata", iar B. P. Hasdeu scrie despre el ca "era cel mai bun om, si incapabil de a face vreun rau".

1879 Din pacate randuiala firesca a lumii face ca Stefan Micle sa treaca in eternitate, ramanand pe veci in paginile scrise ale cartilor! Moartea sa a indurerat atat pe cei care ii erau elevi cat si pe cei care il cunosteau de-o viata.

 



Tags: biografie date informatii Fizicieni români Referat

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 1838