CONDUCĂTORI

Antonie Ruset

  • NASCUT: 1615
  • DECEDAT: 1685
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Domn al Moldovei
  • DOMNIE: (1675-1678)
  • PRECEDAT DE: Dumitrașcu Cantacuzino (Grecul)

Boierii Ruseteşti erau de origine greacă. Antonie Ruset a inlocuit pe Dumitraşcu Cantacuzino "Grecul" (1673-1675) si, după mazilire (destituire), a fost urmat de Gheorghe Duca (1678-1683). Ne aflăm în anii 1673-1685, când, după trădarea domnilor români la Hotin, pe Nistru (bătălia din 10-11 noiembrie 1673, pierdută de turci), Poarta a încercat un experiment "prefanariot", numind domni de origine greacă (Dumitraşcu Cantacuzino, Antonie Ruset, Gheorghe Duca).

În 1677, Antonie Ruset, conform practici bizantine, a mutat reşedinta mitropolitană de la Suceava, vechea cetate de scaun, în capitala de atunci a Moldovei, laşii.

Pentru a surprinde spiritul vremii, amintim că în 1675 Miron Costin (1633-1691) dădea la transcris, la laşi, Letopisetul Tării Moldovei de la Aron-Voda incoace, de unde este părăsit de Grigore Ureche vornicul de Tara de gios (perioada 1595-1661), cea mai importantă operă a literaturii române cronicăreşti.

"Cronică de erudit", dotat cu o "conceptie a istoriei" providentialisă şi a politicii machiavelistă, Letopisetul vădeşte "lungă respiratie epică, simt sublim al destinului uman, meşteşugul patetic de a se opri din când în când să răsufle de greutatea faptelor şi să le contemple de sus" (George Călinescu).

Intre 1675-1678, s-a desfăşurat călătoria în China a cărturarului moldovean Nicolae Milescu (1636-1708) - fost "mare spătar al Ungro-Vlahiei" (al Tării Româneşti) -, în calitate de trimis al țarului Rusiei, Aleksei Mihailovici Romanov (1645-1676). Rod al acestui periplu etno-cultural sunt Raportul Oficial, Calătoria de-a lungul Siberiei de la Tobolk la Nercinsk şi la hotarul Chinei şi Descrierea Chinei, lucrări cunoscute în Europa vremi.

In jurul anului 1664, Nicolae Milescu terminase traducerea in limba română a Vechiului Testamentdin versiuna greacă a acestuia, Septuaginta. Editia folosită de către Nicolae Milescu (Leipzig, 1597) continea un text cu caracter filosofic, devenit în româneşte Despre singurul țiitorului gând, prima traducere filosofică în limba română.

ARTICOLE SIMILARE

Eustratie Dabija

Iliaș al IV-lea Alexandru

Radu al X-lea Mihnea

Grigore al V-lea Ghica