Boierii Ruseteşti erau de origine greacă. Antonie Ruset a inlocuit pe Dumitraşcu Cantacuzino "Grecul" (1673-1675) si, după mazilire (destituire), a fost urmat de Gheorghe Duca (1678-1683). Ne aflăm în anii 1673-1685, când, după trădarea domnilor români la Hotin, pe Nistru (bătălia din 10-11 noiembrie 1673, pierdută de turci), Poarta a încercat un experiment "prefanariot", numind domni de origine greacă (Dumitraşcu Cantacuzino, Antonie Ruset, Gheorghe Duca).
În 1677, Antonie Ruset, conform practici bizantine, a mutat reşedinta mitropolitană de la Suceava, vechea cetate de scaun, în capitala de atunci a Moldovei, laşii.
Pentru a surprinde spiritul vremii, amintim că în 1675 Miron Costin (1633-1691) dădea la transcris, la laşi, Letopisetul Tării Moldovei de la Aron-Voda incoace, de unde este părăsit de Grigore Ureche vornicul de Tara de gios (perioada 1595-1661), cea mai importantă operă a literaturii române cronicăreşti.
"Cronică de erudit", dotat cu o "conceptie a istoriei" providentialisă şi a politicii machiavelistă, Letopisetul vădeşte "lungă respiratie epică, simt sublim al destinului uman, meşteşugul patetic de a se opri din când în când să răsufle de greutatea faptelor şi să le contemple de sus" (George Călinescu).
Intre 1675-1678, s-a desfăşurat călătoria în China a cărturarului moldovean Nicolae Milescu (1636-1708) - fost "mare spătar al Ungro-Vlahiei" (al Tării Româneşti) -, în calitate de trimis al țarului Rusiei, Aleksei Mihailovici Romanov (1645-1676). Rod al acestui periplu etno-cultural sunt Raportul Oficial, Calătoria de-a lungul Siberiei de la Tobolk la Nercinsk şi la hotarul Chinei şi Descrierea Chinei, lucrări cunoscute în Europa vremi.
In jurul anului 1664, Nicolae Milescu terminase traducerea in limba română a Vechiului Testament, din versiuna greacă a acestuia, Septuaginta. Editia folosită de către Nicolae Milescu (Leipzig, 1597) continea un text cu caracter filosofic, devenit în româneşte Despre singurul țiitorului gând, prima traducere filosofică în limba română.