1533 La 7 septembrie, la Palatul Greenwich, Anglia, s-a nascut Elisabeta I. A fost regina a Angliei, fiind considerata de foarte multi ca fiind cel mai important monarh al Angliei. Ea este cea care a adus stabilitate tarii dupa perioade agitate a domniilor precedente si care a pus bazele politice ale statelor vorbitoare de limba engleza.
1554 Este inchisa in Turnul Londrei de catre sora ei vitriga, regina Maria.
Elisabeta a fost singurul copil rezultat din mariajul din Henric al VIII-lea si Anne Boleyn, mariaj din care acesta sperase ca se va alege cu un mostenitor de gen masculin. De dragul acestei casnicii, Henric divortase de Ecaterina de Aragon si fugise la Roma. Anne Boleyn a fost la randul ei executata. Dupa aceea, Henric s-a casatorit cu Jane Seymour, care i-a facut un baiat, cel care avea sa devina Eduard al VI-lea. Printesa Elisabeta a primit o minunata educatie umanista, dar pozitia pe care o ocupa la curte era deseori pusa in pericol. In timpul domniei fratelui sau, Eduard al VI-lea, s-a apropiat de ambitiosul Lord Seymour, iar in timpul domniei surorii sale Maria, a devenit stindardul in jurul caruia s-a strans opozitia protestanta.
1558 A urcat la tron la 17 septembrie, Elisabeta devenind deja experta in administratie si in conducerea unui stat. La inceput, a fost ajutata de catre sfetnicul ei, Sir William Cecil, iar mai apoi de lordul Burghley.
Prima si poate cea mai durabila realizare a ei a fost crearea Bisericii Anglicane, prin ruperea de biserica Romano-Catolica. Verisoara ei, regina Maria a Scotiei (mama a succesorului ei, Iacob I), era catolica si o sustinatoare frecventa a acestora din urma, in timp ce moderatia manifestata de Elisabeta o facuse destul de nepopulara in randul protestantilor mai habotnici.
In afara de Cecil, o alta figura marcanta in perioada de inceput a domniei sale a fost lordul Robert Dudley, caruia i-a creat titlul de conte de Leicester si care a fost, se pare, adevarata iubire a vietii sale. Dar Leicester fusese acuzat de uciderea sotiei sale si nu era un pretendent pe masura reginei, astfel ca, pe parcursul primelor decenii din timpul domniei ei, Elisabeta a pus la cale o serie intreaga de incercari de a se marita, fiecare dintre ele elaborata cu atentie si foarte bine chibzuita.
Atat pe plan intern, cat si pe plan extern, politica dusa de Elisabeta a fost caracterizata de noroc si de precautie si, in acelasi timp, de o laudabila retinere in a sacrifica vieti omenesti. I-a sustinut cu destula retinere si pe Henric al IV-lea, rege protestant al Frantei, si pe protestantii din tarile de jos, in lupta lor impotriva dominatiei lui Filip al II-lea al Spaniei.
1568 Verisoara ei, regina Maria a Scotiei, fuge in Anglia.
1570 Este excomunicata de Papa Pius al V-lea.
1584 Sir Walter Raleigh, primeste dreptul de a coloniza America.
1587 Regina Maria a fost executata.
1588 A avut loc infrangerea armatei spaniole.
1601 Favoritul ei, contele de Essex, se revolta si este executat.
1603 La 24 martie, Elisabeta I moare, la Richmond. Ultimul deceniu al domniei sale a fost marcat de o oarecare slabiciune, oboseala, in mare parte datorata unei economii in declin provocata de o serie de revolte slabe si de cheltuielile ruinatoare facute in timpul campaniilor militare purtate pentru cucerirea Irlandei.
Elisabeta era foarte erudita si un lingvist de exceptie. Perioada domniei ei a ajuns sa fie considerata o epoca de aur. In acelasi timp, regina s-a aratat destul de putin interesata de teatru, iar istoriile care povestesc despre o eventuala legatura a ei cu Shakespeare sunt in cea mai mare parte apocrife. Majoritatea pieselor de treatru au fost scrise de catre acesta din urma dupa moartea ei.
Elisabeta era cunoscuta in popor pentru usurinta cu care ordona exexutiile. Aceasta trasatura a fost probabil, mostenita de la tatal ei, Henric al VIII-lea, dar Elisabeta nu a folosit niciodata executiile ca pe un instrument politic. [1]
Bibliografie:
- Brian Mooney, Mari lideri din antichitate pana in prezent, trad. Liviu Mateescu, Bucuresti, Ed. Lider, 2008