1911 La 24 aprilie, la Campina, s-a nascut poetul si traducatorul roman Eugen Jebeleanu. Fiul lui Valeriu Jebeleanu, functionar, si al Aureliei (nascuta Bulgar).
Urmeaza studii primare in orasul natal.
1922 Din toamna anului urmeaza studiile secundare la Liceul “Andrei Saguna" din Brasov.
1927 Debuteaza cu poezii in "Viata literara" a lui I. Valerian.
1929 Are loc debutul editorial cu vol. "Schituri cu soare", aparut la Brasov. Tot aici tipareste revista "Pe drumuri noi". Dupa absolvirea liceului se muta la Bucuresti, unde urmeaza cursurile Facultatii de Drept.
La propunerea lui E. Lovinescu, i se decerneaza premiul „Ion Pavelescu" pentru sonet. Viata grea: este speaker de reclame la "Cuvantul", redactor efemer la "Rampa" etc. Se imprieteneste cu Al. Sahia, incepand colaborari la publicatii de stanga: "Cuvantul liber", "Azi", "Reporter", "Adevarul", "Dimineata" etc. Tipareste revista "Herald" (doua numere, unul inchinat lui Lucian Blaga, celalalt lui Tudor Arghezi).
1931-1933 Face parte din cercul revistei "Brasovul literar si artistic".
1932-1935 Redactor la "Tara noastra" a lui Goga.
1934 Premiul Fundatiilor Regale.
1938 Este implicat intr-un eveniment de istorie literara: il descopera pe D. Petrescu-Orfanul (D. Stelara), pe care-l intalneste vanzandu-si vol. "Preamarirea durerii", aparut in acelasi an, intr-un restaurant din capitala. Entuziast, il va prezenta publicului intr-un articol si ii va propune adoptarea pseudonimului.
1939 Redactor la "Romania literara" a lui Cezar Petrescu, la "Cuvantul liber", apoi functionar in Directia Presei.
1944 Redactor la "Victoria" lui N. D. Cocea.
Vol. de trad. din poemele lui Rainer Maria Rilke (aparut in 1932) este urmat de "Inimi sub sabii", 1934 (Premiul Fundatiilor Regale), un vol. de subtilitati ermetizante, de extractie barbiana, elogiat de catre critica. Dupa 1944 apare vol. "Ceea ce nu se uita" (1945), "Scutul pacii" (1949), "Poeme de pace si de lupta" (1950), "In satul lui Sahia" (1952), "Balcescu" (1952), propun o poezie patetica, militanta, subminata de elanuri retorice si impulsuri ocazionale. Remarcabil este sentimentul cosmicului pe care-l degaja aceste poezii, registru care prefigureaza "Surasul Hiroshimei", vol. de mare succes de mai tarziu (1958).
1955 Membru corespondent al Academiei Romane.
1959 Dupa "Oratoriul Eliberarii", motivele poeziei antirazboinice sunt preluate in "Cantece impotriva mortii" (1963).
1965 Disparitia prematura, in plin elan creator, a sotiei sale, graficiana Florica Cordescu, determina o profunda modificare a vocii poetului: lirismul se interiorizeaza, gesturile isi pierd din amplitudine, esentializandu-se intr-un tulburator ritual al invocarii si rafuielii cu „celalalt taram".
1967 "Elegie pentru floarea secerata" instituie, in acest sens, o poezie a absentei, cu nuante adesea intimiste. Poetul nu petrarchizeaza, ci isi asuma destinul deschis, barbateste, refuzul uitarii, provocarea mortii avand o solemnitate tragica, cu finalitate evident morala.
1970 Laureat al premiului international "Etna Taormina".
1972 "Hanibal" este un volum-sinteza, documentul liric al unei autentice constiinte care a transformat poezia intr-un instrument de lupta indreptat impotriva tuturor relelor ce intuneca aspiratia spre frumos si puritate a omului. Orgoliul aspru, inflexibil, al acestor versuri, ca si al celor din urmatorul volum, "Arma secreta" (1980), apartine nu unui solipsist, ci inteleptului in permanent dialog cu cetatea, pe linia celei mai elevate poezii sociale. Laureat al premiului international "Herder".
1974 Membru titular al Academiei Romane.
1981 Volumul de insemnari, intitulat "Deasupra zilei" (titlu protestatar), reuneste eseistica minora a cinci decenii de literatura, reprezentand, totodata, adancirea in amintiri a unui om din ce in ce mai singur si mai razvratit public impotriva timpului sau, imunizat prin varsta, prin prestigiu si prin hazardul de a fi fost primul care a scris un reportaj in 1936, despre copilul Nicolae Ceausescu.
1991 La 21 august, la Bucuresti, poetul si traducatorul roman Eugen Jebeleanu moare.