Alexandru Macedon (356-323 î. Hr.)

Scris de Ionut Vornicu on . Posted in Conducatori din Macedonia

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 3.89 /5    (374 Votes)
Alexandru Macedon

356 i.Hr. La data de 21 iulie, in capitala Macedoniei, Pella, s-a nascut unul dintre cei mai mari conducatori si strategi militari din isorie, Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare. Fiul regelui Filip al II-lea si al Olimpiadei, o femeie ambitioasa si doritoare de glorie. A fost crescut in spirit spartan pana la 13 ani, dar dupa aceea l-a avut profesor pe vestitul filozof Aristotel. Stia deci sa manuiasca spada dar si vorbele.

336 i.Hr. Dupa ce tatal sau a murit, asasinat, Alexandru preia tronul macedonean. In numai 13 ani va fauri un imperiu urias si va pune temeliile impletirii a doua civilizatii, cea greaca si cea orientala.

Inainte de a porni spre Orient, Alexandru se asigura ca nu va avea probleme la el acasa, asa ca intreprinde expeditii contra getilor si a scitilor de la nordul Dunarii, contra illyrilor din nord-vest si apoi contra Tebei, care se rasculase. Se arata neindurator cu aceasta cetate, pe care o distruge in intregime, cu exceptia casei poetului Pindar, iar pe locuitorii care mai ramasesera in viata ii vinde ca sclavi.

334 i.Hr. In primavara anului, Alexandru porneste in marea sa aventura, pe care a prezentat-o grecilor ca un raspuns la invaziile persane din trcut. Dupa ce a trecut Hellespontul, adica stramtoarea Dardanele din ziua de azi, a avut prima lupta cu persanul Darius al III-lea, la Grancios, un rau care se varsa in sudul Marii Negre. Desi persanii erau cu multi mai multi, Alexandru i-a invins.

      Rand pe rand, orasele Asiei Mici (Turcia de azi) sunt cucerite: Miletul, Halicarnasul, Sardesul si Efesul.  

333 i.Hr. Persanii incearca din nou sa-l opreasca, dar sunt invinsi la Issos, o suta de mii de persani fiind omorati.

332 i.Hr. Dupa mai multe lupte, Alexandru soseste in Egipt, vechea tara a faraonilor. Se spune ca aici, Alexandru a cerut ajutorul unui oracol, care sa-i spuna daca era fiu de zeu (asa credea mama lui si asa credea si el). Nimeni nu stie ce i-a raspuns oracolul, dar se pare ca a fost multumit de raspuns. Cat timp s-a aflat in tara faraonilor, Alexandru a intemeiat un oras care ii va purta numele si ii va duce mai departe faima.

Campania va fi reluata si o noua confruntare ii va aduce fata in fata pe cei mai puternici oamenii ai lumii. Dupa ce armata macedoneana trece Tigrul si Eufratul, este asteptata de oastea lui Darius pe campia de la Gaugamela, nu departe de Arbela. Darius este infarnt, iar invingatorul, Alexandru, a intrat in Babilon si s-a intitulat rege al Asiei. Orase dupa orase s-au predat in mainile tanarului cuceritor.

Stralucitorul oras Parsa sau Persepolis  a fost incendiat si jefuit de greci, ca o razbunare pentru ce i s-a intamplat Atenei in timpul razboaielor medice.

Regele macedonean nu s-a oprit aici, caci Asia intreaga se deschidea in fata lui. In trei ani, a cucerit teritoriile de la sud de Marea Caspica si la nord de Indus (Pakistanul de azi), in apropierea Indiei.

327 i.Hr. Hotaraste sa treaca muntii, ajngand la actualul Kabul (Afganistanul de azi), apoi merge mai departe, desi rezistenta indienilor este in crestere. Regele Porus si vestita sa armata de elefanti sunt insa doborati de arcasii greci, iar conducatorul indian este nevoit sa se predea.

Alexandru ar fi vrut sa mearga mai departe, tot mai departe, dar soldatii sai erau obositi, satui de ploile neintrerupte din India si dornici sa se intoarca acasa dupa ce mersesera 18.000 de km in opt ani si jumatate. Dupa ce a inaltat o coloana de bronz pe care se putea citi "Aici s-a oprit Alexandru", cuceritorul s-a intors la Babilon, in Mesopotamia (Irakul de azi).

     Aici si-a organizat imperiul, incercand sa contopeasca doua lumi: cea orientala si cea greaca. O misiune foarte grea, chiar si pentru un rege mare. S-a imbracat in haine orientale, a introdus in garda sa de nobili persani si a incurajat casatoriile dintre greci si persani, el insusi alegand-o pe Roxana, fiica unui nobil persan si apoi pe Statira, fiica cea mare a lui Darius al III-lea. Poligamia, adica posibilitatea de a avea mai multe sotii, nu era pe placul grecilor, care aveau o singura sotie, deci erau monogami. Alexandru Macedon a fost nevoit sa accepte obiceiurile pamanturilor cucerite. Acum el era Rege al Regilor si Stapan al Asiei, imbracand vesminte persane si insistand sa i se dea onoruri divine. Trupele sale macedonene, cu care plecase de acasa, nu agreau aceste ideii si nu doreau sa vada persani in guvern si armata. Amenintau ca se vor intoarce in Macedonia.  Pentru a-i convinge sa ramana cu el, Alexandru le-a facut surpriza de a organiza o ceremonie prin care se sarbatorea "mariajul dintre Est si Vest", in care 9000 de soldati de-ai sai s-au casatorit cu femei din Asia.

323 i.Hr. In luna iunie a anului, Alexandru planuia o noua campanie, spre Arabia. Dupa mai multe ospete si mai multe cupe de vin, a fost cuprins de rau si, la 13 iunie, a murit. Nu imlinise 33 de ani. Unii istorici spun ca suferea de friguri, dar alti lasa de inteles ca e posibil sa fi fost omorat cu o otrava adusa in copita unui magar. Este acuzat generalul Antipatros, pe care Alexandru il lasase sa guverneze Macedonia. Acesta nu se intelegea cu mama regelui, Olimpiada, nu era de acord cu noile obiceiuri orientale si a fost indurerat de moartea unor vechi prieteni, ucisi din porunca lui Alexandru. Nu ar fi fost prima incercare de asasinare, existand alte doua, in 337 si 330 i. Hr.

Nu se poate spune cu certitudine ca Alexandru a fost asasinat. Familia lui insa, mama, sotia Roxana si fiul sau au fost ucisi cu cruzime de cel care a preluat puterea in Macedonia, Cassandros. Iata insa ca nimeni nu a putut sa ucida mostenirea lui, o lume noua, cu o cultura noua care va deveni cultura lumii din jurul Mediteranei si nu numai. In istoria universala, a fost considerat cel mai mare cuceritor tanar.

Nu se stie cu exactitate locul in care Alexandu a fost inmormantat, potrivit lui Strabon, Plutarh si Pausanias, precum si alti autori antici, Alexandru ar fi fost inhumat in Alexandria, fapt confirmat si Diodorus Siculus care sustine ca mormantul marelui conducator ar fi in Egipt, insa nu se cunoaste cu exactitate locatia adevarata a mormantului.

2010 Dupa mai bine de 2300 de ani, mai mult de 250 de monede de argint din perioada lui Alexandru cel Mare au fost dezgropate in nordul Siriei. Youssef Kanjo, liderul excavarilor arheologice din oraşul antic Aleppo, sustine ca monedele au fost descoperite atunci cand un localnic sapa fundatia noii sale case. Bucatile de metal dateaza din perioada in care regele razboinic macedonean Alexandru cel Mare a diseminat cultura greceasca in Orientul Mijlociu si dincolo de el.[1]

2013 Un grup de arheologi din orasul grec Amphipolis, din Serres, afirma ca au facut una dintre cele mai mari descoperiri din istorie - mormantul lui Alexandru cel Mare. Arheologii spun ca mormantul are o circumferinta de 498 de metri si este o "mostra de perfectiune" care ar fi putut fi construita numai pentru un rege. Mormantul este acoperit cu marmura de calitate superioara, lucrata exceptional avand in vedere uneltele de care dispuneau oamenii in acea epoca.

Locul de veci era acoperit cu pamant si decorat cu un leu, o sculptura cunoscuta ca Leul din Amphipolis, care a fost restaurata si mutata din zona dupa ce a fost descoperita de niste soldati greci in 1912.[2]

2014 Cercetatorii de la Universitatea Otago din Noua Zeelanda afirma ca Alexandru cel Mare a baut un vin otravit, care continea o planta foarte toxica, potrivit Daily Mail. Ceea ce se stie despre moartea imparatului Alexandru cel Mare este faptul ca el a suferit vreme de 12 zile, inainte de a muri. Acum, oamenii de stiinta din Noua Zeelanda considera ca vinul baut de Alexandru cel Mare a fost otravit cu o planta denumita Veratrum album, cunoscuta si sub numele de spanzul alb.[3]