Florin Piersic (1936)

Scris de Ionut Vornicu on .

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.50 /5    (1 Vote)
Florin Piersic

1936 La 27 ianuarie, in Cluj, Romania, s-a nascut Florin Piersic. Este un mare actor roman de film si teatru, devenit celebru cu rolurile din Harap-Alb si Margelatu. A aparut pe ecrane cat si pe scena in drame, tragedii, comedii, filme istorice si cu haiduci. Parintii sai erau originari din Bucovina, mama din Valea Seaca (Valea Moldovei astazi), judetul Suceava iar tatal din Corlata, judetul Suceava.  Si-a petrecut copilaria in mai multe locuri, la Corlata, Pojorata si Cajvana, mai tarziu in Cernauti si mai apoi la Cluj.

1957 A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti.

1957-2005 Intre acesti ani, talentul si priceperea lui Florin Piersic se materializeaza intr-o serie de filme care ii definesc cariera cinematografica: Ciulinii Baraganului (1957), O poveste obisnuita... o poveste ca in basme (1959), Flacaul si focul (1960), Aproape de soare (1960), Drum nou / Lada cu zestre (1961), S-a furat o bomba (1961), Celebrul 702 (1961), Pasi spre luna (1963), Neamul Soimarestilor (1964), Rascoala (1965), De-as fi... Harap-Alb (1965), Tunelul (1966), Sapte baieti si-o strengarita (1966), Frumoasele vacante (1967), Columna (1968), Batalia pentru Roma (1968), Kampf um Rom II - Der Verrat (1969), Mihai Viteazul (1970), Haiducii lui Saptecai (1970), Zestrea Domnitei Ralu (1971), Saptamina nebunilor (1971), Parasutistii (1972), Aventuri la Marea Neagra (1972), Un August in flacari (1974), Fratii Jderi (1974), Agentul straniu (1974), Stefan cel Mare - Vaslui 1475 (1974), Comoara din Carpati (1975), Elixirul tineretii (1975), Tufa de Venetia (1976), Roscovanul (1976), Instanta amina pronuntarea (1976), Cuibul salamandrelor (1976), Pintea (1976),  Regasire (1977), Razboiul de Independenta (1977), Eu, tu si Ovidiu (1977), Rug si flacara (1979), Ultima frontiera a mortii (1979), Reteaua S (1980), Drumul oaselor (1980), Trandafirul galben (1982), Misterele Bucurestilor (1983), Galax, omul papusa (1983), O lebada iarna (1983), Ramasagul (1984), Masca de argint (1984), Racolarea (1985), Colierul de turcoaze (1985), Totul se plateste (1986), In fiecare zi mi-e dor de tine (1987), Fix alert (2004), Eminescu versus Eminem (2005), Lacrimi de iubire (Serial TV) (2005).

Alexandru Nancu (1959-2013)

Scris de Ionut Vornicu on .

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 2.75 /5    (4 Votes)
Alexandru Nancu

1959 La 4 august, in Bucuresti, Romania, s-a nascut Alexandru Nancu. A fost un sculptor si grafician roman, creatorul Fundatiei HAR. Fiul lui Anatolie Nancuischi, fost ofițer al armatei române, refugiat după 1945 din Basarabia, și al Lidiei Nancuischi, pictoriță. Alexandru Nancu a salvat de la dispariţie două biserici de lemn superbe din Oltenia de nord, pe cea de la Mreneşti Creţeni şi pe cea de la Pietrari Angheleşti, aceasta din urmă dovedindu-se a fi, poate şi ca o încununare a devotamentului său, cea mai veche biserică de lemn atestată din Ţara Românească. A dăruit, practic, aceste două edificii religioase reprezentative pentru arhitectura vernaculară a judeţului Vâlcea unei instituţii abilitate să se ocupe de prezervarea patrimoniului: Muzeului Judeţean Vâlcea.

1983 A absolvit Academia de Artă din București, fondează, alături de alți artiști și oameni de cultură, Fundația HAR. Ca director al fundației, a inițiat programele „Habitat și Artă în România“ și „Tradiție și postmodernitate“. A fost redactor șef al publicației fundației Har, revista Ianus. Tot in  1983 realizeaza bustul monumental al militantului paşoptist Radu Golescu, amplasat la conacul Golescu din Câmpulung Muscel.

1983-1988 In aceasta perioada initiaza taberele de creatie Săliștea-Sibiu (1983), Măgura Buzăului (1984), Babadag (1986), Scînteia (1988).

1983-2013 In aceasta perioada organizeaza urmatoarele expozitii personale: „Simetrii” – Galeria „Atelier 35”, Bucureşti (1983), „Chipul pietrei” – Galeria Orizont, Bucureşti (1986), expoziţie retrospectivă – Galeria „Anticariat-Curtea Veche (2013).

1983-2012 Intre acesti ani, participă la majoritatea saloanelor naţionale de artă şi la saloanele de sculptură mică, Viena, Bratislava (1990), Sain Maure, Paris (1991, 1993), Râmnicu Vâlcea (1998), „Arta în drum spre muzeu” – Râmnicu Vâlcea (1999), „Brâncuşiana” – Târgu Jiu (1999), „22 de măşti la Veneţia” – Italia (2000), „Regăsirea memoriei” – Palatul brâncovenesc de la Potlogi (2001), „Visări Levantine” – Institutul de Cultură şi cercetare Umanistică de la Veneţia (2003), Chiogia (2003).

1997-2002 Realizeaza taberele de creatie: „Habitat și Artă în România“ – Basarabi și Râmnicu-Vîlcea (1997, 1998-1999), „Tradiție și postmodernitate“ – Rîmnicu-Vîlcea (2000, 2001, 2002), „Brâncușiana“ – Tîrgu Jiu (2002).